Printre evenimentele care au marcat acest an, analistul subliniază invalidarea alegerilor pentru funcția de primar al Capitalei, care a dus și la compromiterea relațiilor cu Uniunea Europeană, iar restabilirea acestor raporturi cu instituțiile europene nu va fi o sarcină ușoară, chiar dacă la putere ar veni forțele pro-democratice, atenționează comentatorul, într-un interviu realizat de Cristina Păpușoi. 

De asemenea, Vlad Țurcanu a apreciat că, și în acest an, România a oferi sprijin constant R. Moldova, și indiferent de zigzagurile politice de la Chișinău, multe dintre proiectele comune de mare succes au luat contur în 2018.

Î: Domnule Țurcanu, cum poate fi caracterizat anul politic 2018 pe plan intern? Care sunt evenimentele care au marcat această perioadă?

R: Am urmărit o confruntare continuă între putere și opoziție, opoziție însemnând nu numai partide politice, dar și societate civilă, cetățeni interesați. În această confruntare, puterea a uzat de toate instrumentele pe care le are la dispoziție, și nu are puține, pentru a înghesui opoziția și societatea civilă, totul culminând cu acea decizie șocantă din vară de a se invalida mandatul primarului ales al Chișinăului. Acea mișcare a fost gândită inclusiv pentru a tăia aripile opoziției, pentru a o gripa, pentru a o bloca psihic, dar a fost și o demonstrație de forță în fața poporului, căruia i s-a transmis cu această ocazie că cineva poate face aici, în acest teritoriu, tot ce poftește, ceea ce nu e chiar așa.

O consecință a acestei invalidări a fost compromiterea aproape totală a relațiilor cu Uniunea Europeană, cu care avem semnat un Acord de Asociere. Din cauza deciziilor unilaterale ale Chișinăului, s-a ajuns în situația în care să se vorbească despre reintroducerea vizelor pentru cetățenii moldoveni, ceea ce în sine este un semnal de alarmă, chiar dacă nu se va ajunge la așa ceva, pentru că trebuie parcurși niște pași anume.

Restabilirea acestor relații cu Uniunea Europeană nu va fi o sarcină dintre cele mai ușoare, chiar dacă am admite că la putere ar veni forțele pro-democratice.

Pentru că e limpede, inclusiv la Bruxelles se înțelege asta, că sistemul de stat moldovenesc nu a arătat că ar avea anticorpi. Rând pe rând, am văzut că au capitulat cam toate instituțiile democratice din Republica Moldova, fără ca în interiorul lor să existe o mică rezistență pe care o pot manifesta oamenii, funcționarii și nu prea au făcut-o. Acest lucru nu se va schimba peste noapte, admițând că s-ar schimba guvernarea. E nevoie de ani de muncă și sacrificiu pentru a îndrepta mentalitățile din prezent ale funcționarilor și ale decidenților politici.

Î: Tot pe plan intern, am văzut mai multe remanieri și numiri la Curtea Constituțională,  în ajun de an electoral. Ce impact credeți că vor avea aceste mișcări?

R: Îmi amintesc aici despre „sintagma precedent periculos”. În general, aceste alegeri care se vor desfășura pe 24 februarie sunt privite ca un exercițiu care poate avea orice deznodământ. Odată ce a invalidat mandatul lui Andrei Năstase, putem admite că același lucru s-ar putea întâmpla cu oricare dintre cele câteva zeci de circumscripții uninominale în care vor participa și reprezentanții opoziției și ai puterii. Așa că toată lumea s-a gândit că blindându-și anumite instituții esențiale în procesul electoral, PD va încerca poate să recurgă la aceleași metode cu care, din păcate, ne-a obișnuit în 2018 și mai devreme. 2018 a fost un an preelectoral și multe dintre deciziile care s-au luat la vârf au avut ca țintă scrutinul parlamentar.

De aceea, în acest an și-au găsit loc și legi cu dedicație, și elemente de injustiție evidente, coruperea electoratului și una peste toate - o demonstrație sfidătoare a impunității. Infractori dovediți sau aproape condamnați au folosit bani, cel mai curând proveniți din fonduri publice, pentru a umili și mai mult cetățenii care se zbat în sărăcie și lipsă de perspective, prin a-i mitui.  Încă de pe acum, înainte să înceapă campania electorală se vede efectul negativ al votului semi-uninominal.

Figuri mai mult decât controversate defilează și vor defila în fața publicului umbrind ceea ce numim competență, bun-simț și angajamente patriotice - nimic din toate acestea nu vor avea însemnătate în societate moldovenească și mai ales în această campanie electorală.

I: La ce ar trebui să ne așteptăm de la anul 2019, un an electoral?

R: Admit că cele mai importante evenimente în Republica Moldova vor fi nu până la alegeri, ci după scrutin. E greu de presupus că se vor întâmpla lucruri spectaculoase la alegeri, pentru că aceste alegeri au fost într-o oarecare măsură deja compromise. Dacă e să ne uităm, de exemplu, pe spațiul audiovizual, atunci opoziția are la dispoziție puține instrumente mediatice ca să-și facă auzită vocea. Sunt și alte elemente care pun în încurcătură evidentă opoziția, vorbesc despre legile multe care s-au adoptat împotriva ei.

După acest exercițiu electoral, s-ar putea ca lucrurile să rămână la fel, dar asta nu înseamnă că un nucleu al societății, cel mai activ și cel mai puțin dispus să aștepte încă patru ani, puțin probabil că se va resemna. Și de aici s-ar putea isca tot felul de confruntări, care cine știe până unde pot ajunge.

Trebuie să admitem, în ciuda lucrurilor nu foarte plăcute pe care le știm despre noi, că societatea moldovenească e una cu cetățeni care au în sânge reflexe democratice, mulți dintre ei. Republica Moldova nu este Federația Rusă sau Belarus. Nu aș face greșeala să subestimez aceste reflexe democratice pe care le au în sânge cetățenii moldoveni, un anumit număr de oameni nu se vor împăca cu această stabilitate afișată, care nu produce nimic notabil.

Dimpotrivă, vedem că am rămas fără fondurile destinate Republicii Moldova, care ar fi urmat să vină din partea UE. Această tăiere de finanțare afectează foarte mult diverse zone, diverse domenii. Fiind conectați mai mulți ani la fondurile de peste hotare, așa cum s-a întâmplat cu mai multe țări care au fost în curs de dezvoltare, resimțim acum această tăiere de fonduri. Și dincolo de acești bani, pe care am pus poate preț mai mult decât s-ar fi cuvenit, contează progresul, procedurile și spiritul de libertate care vine dinspre Occident. Vom tinde în continuare spre Occident, indiferent de rezultatul alegerilor.

În Republica Moldova, lupta pentru libertate, pentru propășire, pentru idealurile naționale nu vor înceta niciodată.

Î: În acest an, pe fundalul deteriorării relațiilor cu Uniunea Europeană, am observat o tendință a celor de la putere de a se apropia de astfel de state precum Turcia sau Belarus…

R: Ceea ce în fond nu este rău, pentru că și în trecut am avut relații comerciale bune cu Belarusul sau cu Turcia, dar nu poate înlocui nici Turcia, nici Belarusul, Uniunea Europeană. Una-i una și alta-i alta. Ca anvergură și mai ales ca perspectivă democratică, nu se pot compara cele două entități.

Da, s-a încercat să se acrediteze ideea în societate că Turcia ar putea să ne livreze niște bani, pe care i-am pierde din partea UE, Turcia a avut un împrumut de 14 miliarde de dolari din partea Qatarului pentru a-și stăvili cursul lirei turcești în urmă cu două-trei luni. Turcia nu are bani să ne ajute, decât poate să dea niște bani nu știm cum, pentru că nu am văzut un proces transparent pentru reparația clădirii Președinției. Ne vom lămuri peste ani ce a fost aceasta, pentru că nu a fost chiar ceea ce ni s-a prezentat.

Tot așa e și cu Belarusul, este remarcabil faptul că am păstrat o piață de desfacere relativ mulțumitoare pentru noi, în condițiile în care ni s-a introdus acel embargo din partea Federației Ruse.

Dar progresul, piața de desfacere, șansa de dezvoltare a diverselor domenii, inclusiv cel al agriculturii, vine dinspre Occident, dinspre Uniunea Europeană.

Și în toată această situație nu foarte mulțumitoare, am avut un sprijin aproape necondiționat din partea României și cred că acesta a fost un lucru bun în anul 2018.

Indiferent de zigzagurile politice de la Chișinău, relațiile moldo-române au continuat și multe proiectele de mare succes despre care s-a vorbit foarte mult timp au luat contur în 2018. Vorbim aici despre investiția la Victoria Bank, cu acea cumpărare a pachetului majoritar de acțiuni de către Banca Transilvania din România și bineînțeles am văzut că a luat turații proiectul gazoductului Ungheni-Chișinău, ceea ce în timp se va dovedi ca un element extrem de important, inclusiv pentru suveranitatea R. Moldova.