Când ingineria se întâlnește cu medicina rezultatele pot fi de-a dreptul spectaculoase. La Oradea, doi tineri dezvoltă un proiect care să ajute persoanele cu dificultăți motorii. Este vorba de un exoschelet la un preț accesibil. Lucrează de patru ani la acest proiect care a început să avanseze rapid. Îi cunoașteți pe cei care vor să facă un „Iron Man” de România într-un nou reportaj din campania Digi24 „România Fast Forward”.

„În fiecare familie extinsă din România există cel puțin o persoană cu dizabilități. Despre câte persoane vorbim ? 2000, 20.000 ? Imaginați-vă un oraș din România în care trăiesc doar persoane în scaun cu rotile”. Este ideea de la care a pornit András Kapy, fondatorul AxoSuits.

Da, statistica spune că sunt peste 20 de mii de oameni cu probleme de mobilitate, care stau în scaun cu rotile, însă numărul real celor imobilizați este chiar și de 10 ori mai mare. Persoane cu diverse stadii de paralizie, care sunt prizoniere. În propriile case,sau pe paturile de spital.

„Acești pacienți sunt rezultatul accidentelor rutiere, accidentelor sportive, prin cădere de la înălțime, traume de diferite feluri. Majoritatea pacienților cu traumatism vertebro-medular, chiar și cranio-cerebral, sunt pacienți tineri, activi, majoritatea bărbați, bărbați tineri, media de vârstă este de 35 de ani. Ei își pierd performanța de a merge”, arată Ioana Cheregi, doctor la Spitalul de Recuperare Băile Felix.

„În lume se apreciază că 1% din populație are un accident vascular cerebral, iar dacă din acești pacienți, jumătate supraviețuiesc, jumătate din supraviețuitori rămân cu dizabilități severe”, spune Daiana Popa, secretarul Societății Române de Recuperare Medicală și membru în Comisia Europeană de Robotică Medicală.

Pentru toți aceștia, soluția ar putea veni chiar de la o firmă românească și un produs medical realizat de către un start-up dinamic și foarte promițător: „Mă numesc Kapy Andras, sunt antreprenor de România de aproape 10 ani, sunt din Oradea, conduc start-up-ul de tehnologie medicală AxoSuits”.

Echipa condusă de Andras Kapy a dezvoltat un exoschelet, un costum robotic, care îi ajută pe cei paralizați să meargă.

- Am aici o comandă, un buton. Când apăs, atunci robotul merge, face pași”, explică Sorin Zsejki, programatorul exoscheletului medical.

- Face singur? Tu trebuie să faci vreun efort ?

- În cazul pacienților care nu își pot mișca picioarele, robotul face toată treaba. Robotul mișcă întreg pacientul.

- Și pacientul doar apasă pe buton ?

- E foarte simplă comanda, doar apasă pe buton și merge.

„Robotul în sine poate evita o serie de accidente, așa l-am conceput, așa l-am fabricat, să prevenim orice potențial accident. Dacă pacientul se apleacă prea mult și iese din echilibru, nu îl lasă robotul să iasă din echilibru, să cadă”, explică Dorin Hirțe, director tehnic AxoSuits.

„Pacientul poate să achiziționeze un exoschelet și să îl utilizeze după nevoile sale proprii. Poate să se ridice, să meargă, să ajungă în locuri în care din scaun rulant nu poate să ajungă, în locuri în care în mod normal accesul îi este limitat”, spune Ioana Cheregi, doctor la Spitalul de Recuperare Băile Felix.

„Este reglabil atât ca dimensiune, cât și alți diverși parametri ce țin de mișcare și se poate adapta pentru diverse tipuri de pacienți, în functie de care este afecțiunea lor”, precizează Sorin Zsejki, programator.

„Este foarte versatil, poate fi îmbrăcat de la un copil, până la un adult, de la o înălțime de 1,3 m la 2,1 m”, spune Dorin Hirțe, director tehnic.

- Cât ține bateria ?

- Bateria ține cam 4 ore de mers continuu.

- Și apoi de cât timp ai nevoie să o încarci?

- Circa o oră îi trebuie să fie încărcată!

- Poate fi încărcată și în mers?

- Poate fi încărcată și când costumul funcționează.

Ideea primului exoschelet românesc a apărut dintr-o întâmplare.

Sergiu Voicu, reporter Digi24: Cum a început, când ai intrat în lumea business-ului?

András Kapy, fondator AxoSuits: În lumea business-ului am intrat acum aproape 10 ani. Am început să lucrez pe cont propriu în domeniul de outsourcing, programare software, în domeniul IT, practic. AxoSuits în sine a început în 2013, după ce un coleg de facultate, Adrian Gheară, mi-a povestit de un geniu local, orădean, ulterior CTO-ul firmei. Dorin Hirțe. El lucra deja la vremea respectivă în domeniul roboticii și ajuta Spitalul de Recuperare de la Băile Felix.

Dorin Hirțe, director tehnic: Eu la vremea respectivă căutam alte provocări. Eu fabric roboți, de entertainment, industriali, din 2008 tot fabric roboți. Dinozauri care se mișcă, copii, crocodili, lupi și lista-i serioasă. Am lucrat cam 50-60 de animale pe an, gen. Am lucrat pentru clienți gen Legoland, Disneyland, Hollywood, Bollywood.

Dorin și Andras aveau puțin peste 30 de ani, când s-au întâlnit pentru a pune pe picioare împreună compania care să dezvolte un exoschelet medical.

„Exoscheletul este un produs tehnic. Scopul meu era să rămân în domeniul tehnic, dar să fie un produs propriu. Să nu facem un produs Lohn pentru terți, să fie o tehnologie de viitor. Să nu facem telefoane mobile când sunt jucători foarte mari pe piață și să aducem în plus, ceva ce nu are orice afacere”, explică Andras Kapy.

În piața românească erau, la vremea respectivă, în 2013, doar două firme ce ofereau echipamente pentru persoanele cu probleme motorii, iar în spitale doar câteva echipamente de recuperare. Asta înseamnă că nevoia era uriașă.

Chiar și acum, după patru ani de la studiul pieței, în spitalele din România sunt mai puțin de 10 aparate complexe pentru recuperarea celor cu dizabilități. Acesta este și motivul pentru care nevoile pacienților nu pot fi acoperite.

„Ceea ce avem noi astazi este un robot care imită mersul fiziologic, cu ajutorul unor orteze care se fixează pe pacient, greutatea pacientului este suspendată, iar pe o bandă de mers pacientul este asistat să performeze mersul”, explică Ioana Cheregi, doctor la Spitalul de Recuperare de la Băile Felix.

„12 ore pe zi funcționează aparatul, fără pauză. Firma producătoare a fost surprinsă! Numărul mare de ore de funcționare, spune că este mai mare decât oriunde în lume”, adaugă Ramona Suciu, manager Spitalul de Recuperare de la Băile Felix.

Eugen Mirică a simțit pe pielea lui ce înseamnă un stat în care astfel de echipamente sunt foarte rare la vedere. A avut un accident la început de an, și a trebuit să aștepte câteva luni până i-a venit rândul la câteva ședințe de recuperare.

- Te ajută și la echilibru, și la mișcări. Să înveți mișcările pe care le-ai uitat, precizează pacientul. Încet, încet, începi să blochezi genunchii, să ai echilibru, te ajută, adaugă el.

- Ai făcut recuperare și la altfel de aparat?

- Bicicletă, locomat și kinetoterapie.

„Un dispozitiv de tipul exoschelet este vârful, este etapa următoare. Nu atât în recuperare, cât în sprijinul individual al pacientului, pentru că exoscheletul oferă pe lângă șansa de a se recupera, îi conferă independență. Și după cum știm, acești pacienți sunt dependenți. Dependenți de un scaun rulant. Pe când exoscheletul oferă pacientului șansa să se ridice și să se deplaseze independent. Să se ducă unde dorește acest pacient”, vin și explicațiile medicului Ioana Cheregi.

Primul exoschelet românesc 100% nu a prins viață ușor. Pentru că tot ce înseamnă tehnologie și inovație necesită timp și mulți, mulți bani.

- Firmele mari au pornit cu finanțare de la stat sau de la armatele statelor în care au pornit. Un suport foarte puternic din mediul academic, spune Andras Kapy.  Este un competitor care a început cu 25 de milioane de dolari.

- Și voi cum ați început?

- Ha, ha, ha, cu banii de acasă.

- Câți bani de acasă?

- În cazul meu a fost vorba de avansul pentru un apartament în Oradea. Erau niște discutii cu soția mea legat de oportunitea investiției, dar ea fiind medic de profesie a înțeles care este beneficiul pe care un astfel de dispozitiv îl poate aduce. Și ulterior a fost de acord!

- Să renunțați să vă luați casă și să încercați să îi ajutați pe alții?

- Exact ! În cazul meu, vorbim de peste 10 mii de euro investiți în propria afacere.

La fel a făcut șI Dorin, a venit cu bani de acasă pentru a pune pe picioare proiectul alături de Andras. Dar banii tot nu au fost suficienți. Din această etapă,  intră în scenă Angel Investors, oamenii cu bani care finanțează proiecte cu potențial.

Primul investitor

Adrian Gheară este primul investitor. „Mi s-a părut un proiect extrem de ambițios. Este primul proiect în care am investit înainte să văd un prototip și am investit să se realizeze primul prototip. Mi s-a părut mult peste nivelul auzit în ultima vreme de la diverse start-up-uri. Fiind vorba doar de o idee, fără prototip, am dat proiectului șanse de reușită de sub 10%”, povestește Adrian Gheară.

„Avem cinci investitori, în afară de fondatori. Mesajul este că se poate face și în România. Până acum am strâns peste 300 de mii de euro”, spune Andras Kapy.

„Statistic, 90% dintre start-up-uri eșuează. Este start-up-ul în care mi-am asumat cel mai mare risc. Și sunt foarte mândru de ce au făcut băieții ăștia”, mărturisește Adrian Gheară.

În plus, Axosuits a obținut un premiu la o competiție pentru start-up-uri, pentru proiectul medical din Oradea. Un premiu de 10.000 de dolari, obținut în 2014, la câteva luni de la lansare. Bani cu care a reușit să facă prototipul și să-l îmbunătățească, astfel încât acum să treacă prin testări și să îl omologheze pentru a putea fi scos la vânzare.

„Este o altă clasă de produse, care nici măcar nu există în cataloage. Inclusiv în procesul de omologare, nu există un standard de omologare. Sunt chestii absolut noi. Este clar că atunci când ești primul pe o piață nouă, ai toate șansele să acaparezi piața. Produsele competitoare sunt cam în același stadiu incipient. Nu există un lider în domeniul acesta. Și oricare dintre ele are șansa asta, cu capitalul suficient, să ajungă lider. În România sperăm să fim noi, bineînțeles”, spune Adrian Gheară.

Sergiu Voicu, reporter Digi24: Ce încercați voi să faceți, produsul vostru, ce preț va avea ?

Andras Kapy: Prețul final ar trebui să fie prețul unei mașini de clasă medie. În jur de 25 de mii de euro.

Sergiu Voicu: Între 5 și 10 ori mai ieftin decât prețurile competitorilor ! Cum reușiți asta ?

Andras Kapy: Aici intervine inventivitatea omului nu sărac, ci cu resurse reduse.

Practic ce încearcă să facă start-up-ul românesc este un Logan al exoscheletelor - un produs bun la un preț decent. Acesta este avantajul competitiv cel mai important al Axosuits în fața competitorilor din străinătate.

De pildă, ReWalk vinde astfel de produse cu prețuri între 70 și 90 de mii de dolari. Ekso Bionics vinde exoschelete la 130 de mii de dolari. Iar firma Rex din Noua Zeelandă are produsul la 150 de mii de dolari.

Necesitatea unei tehnologii de exoschelete la preț suficient de competitiv nu vine numai din România! Cerere există și în Belgia, Olanda, Luxemburg, Norvegia.

„Produsele astea se dezvoltă de firmele mici care sunt flexibile și sunt în stare să inoveze într-un ritm mai alert, ceea ce nu poate să facă o companie mare”, explică Adrian Gheară.

Sergiu Voicu, reporter Digi24: Cum arată piața în care voi încercați să intrați în momentul acesta?

Andras Kapy, fondator AxoSuits: Vorbim de câteva firme, de câteva produse pe domeniul medical și câteva zeci de unități vândute pe an.

Sergiu Voicu, reporter Digi24: Câți clienți veți avea când proiectul se va pune pe picioare?

Andras Kapy: La ora actuală avem aproape 50 de precomenzi din partea spitalelor, clinicilor private, și persoanelor fizice.

Sergiu Voicu, reporter Digi24: Planuri de extindere, de intrat pe piețe externe, de a vă extinde în exterior, luați în calcul?

Adrian Gheară, primul investitor: În primul rând piețele externe le luăm în calcul.

Andras Kapy: Dacă vorbim strict de Europa și America de Nord, vorbim de cel puțin 15 milioane de persoane care rămân în mod permanent în scaun cu rotile, plus încă 30-40 de milioane de persoane care au nevoie temporară de un scaun cu rotile. Piața este imensă și nu este încă acoperită.

Adrian Gheară, primul investitor: În general, start-up-urile nu își scot banii din vânzarea produsului pentru investitori, ci din vânzarea business-ului. Întotdeauna va fi un pește mai mare care vine să îi mânânce. Spre asta țintim.