Și în cazul acestor alegeri parlamentare anticipate, lupta rămâne una geopolitică: între cei care optează pentru modelul de dezvoltare european și cei care mai vor să țină Republica Moldova în sfera de influență a Rusiei, observă analistul politic Veaceslav Berbeca. El atrage atenția că în această perioadă electorală, am putea observa și anumite jocuri politice, cu implicarea autorității electorale centrale.

 „Cei mai importanți candidați abia încep să intre pe piața mediatică și să se facă activi, să-și prezinte programele electorale. Sunt foarte multe partide care s-au înscris în cursa electorală, dar știm că nu au nicio șansă. Probabil că unele dintre ele sunt mai mult spoilere. Cred că vor doar să fure voturi de la alte partide politice(...) Cred că CEC s-a cam bâlbâit, ca să nu spun mai dur, la felul în care a gestionat problema deschiderii secțiilor de votare peste hotare și în regiunea transnistreană. Au fost 42 de secții la alegerile trecute și ultimele date ne-au arătat că erau mai mult decât suficiente, iar majorarea numărului lor cu încă două în municipiul Tighina, pe care noi nu-l controlăm, mi se pare o chestie exagerată. Vedem niște jocuri politice și pe lângă CEC, încercând să favorizeze niște partide politice”.

Pe de altă parte, analistul politic Vlad Țurcanu consideră că în această perioadă s-au conturat mai bine taberele politice, vorbind despre diferențe civilizaționale între partide și nu doar geopolitice. Analistul observă o aglomerație de concurenți electorali și spune că cea mai răsunătoare știre de până acum a fost cea că Uniunea Europeană oferă Republicii Moldova 600 de milioane de euro.

 „Această perioadă a fost pentru ca să se simplifice oarecum tabloul politic, în sensul că a devenit cumva mai clar decât înainte care sunt taberele, dacă mai exista vreo îndoială. De această dată e mai mult o separare civilizațională, decât una geopolitică. De exemplu, exponenții ultimelor guvernării, fie aceasta a PDM sau a PSRM, folosesc teme de campanie cunoscute publicului larg și se referă la dușmanul extern în persoana Occidentului. Nu e nimic nou aici. I-am văzut puși laolaltă pe socialiști și comuniști. Lor li se lătură figuri mai mult sau mai puțin dubioase, cum ar fi afaceristul Veaceslav Platon, care a ieșit la scenă deschisă și o combate pe Maia Sandu, care e un fel de locomotivă electorală a PAS, chiar dacă nu declarată. Se vehiculează că și Vladimir Plahotniuc ar trage niște sfori în politica moldovenească. Lui i se atribuie apariția unor partide minuscule fără șanse, care au scopul de hărțui unele partide pro-europene. Și aceasta e o caracteristică a acestor alegeri: o aglomerare de concurenți electorali. De cealaltă parte, noul val de politicieni pledează pentru re-înnodarea relațiilor cu Uniunea Europeană și pun un accent puternic pe combaterea corupției. Partidele unioniste încă nu performează îndeajuns pentru a reprezenta o voce ascultată în societate.

Până astăzi, pentru alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie, Comisia Electorală Centrală a înregistrat 17 concurenți electorali, iar alte două dosare se află în proces de examinare.