Uzbekistan | Președintele a fost reales, fără o concurență reală, cu 80% din voturi
-
25 Octombrie 2021 17:45
Președintele Uzbekistanului, Șavkat Mirzoev, a fost reales confortabil, duminică, cu peste 80% din sufragii, în urma unui scrutin marcat, potrivit observatorilor internaționali, prin absența "unei concurențe reale" în pofida recentelor reforme, relatează AFP.
Potrivit rezultatelor preliminare ale Comisiei electorale date publicității luni, Șavkat Mirzoev - care conduce din 2016 țara cu cea mai mare populație din Asia Centrală - a obținut 80,1% din voturile exprimate, asigurându-și astfel un al doilea mandat de cinci ani, notează Agerpres.
Semn al absenței oricărui suspans, președintele rus Vladimir Putin l-a sunat luni dimineață pe omologul său uzbec pentru a-l felicita pentru "victoria convingătoare" chiar înainte ca rezultatele scrutinului să fi fost date publicității.
Detractorii îl acuză pe Mirzoev că a exclus orice opoziție de la alegeri. La scrutinul de duminică, acesta s-a confruntat cu patru candidați considerați marionete și care s-au abținut să-l critice în timpul campaniei.
Alegerile s-au desfășurat "fără o competiție reală", au constatat luni observatori ai Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) și ai Parlamentului European.
Observatorii au relevat de asemenea într-un comunicat "semne de umplere a urnelor la mai multe birouri de vot" și subliniază că "un număr mare de alegători" au putut să voteze "fără să prezinte un document de identitate".
Comisia electorală uzbecă a respins aceste acuzații, afirmând că scrutinul a fost organizat "conform normelor internaționale".
După sosirea sa la putere, Mirzoev, astăzi în vârstă de 64 de ani, a dat speranțe într-o democratizare a Uzbekistanului, abolind munca forțată, deschizând economia și eliberând oponenții torturați de necruțătorul său predecesor, Islam Karimov.
Dar speranța într-o nouă eră s-a estompat treptat, președintele uzbec revenind la obiceiurile vechii administrații, începând cu reprimarea mai multor personalități critice.
În 2016, Mirzoev a câștigat alegerile cu 88,6% din voturi și o participare de 87%. Scorurile sunt asemănătoare cu cele ale lui Islam Kariov, care s-a aflat la putere timp de 27 de ani și care a transformat Uzbekistanul într-una din țările cele mai autoritare de pe planetă.
Geografic aflat la frontiera cu Afganistanul, Uzbekistanul este situat într-o regiune deopotrivă complexă și strategică, unde Rusia și China exercită o puternică influență.
Această fostă republică sovietică fără ieșire la mare, cu o populație de 34 milioane de locuitori, a fost o etapă majoră cândva pe străvechiul Drum al Mătăsii, o situație care a dus la dezvoltarea unor orașe precum Samarkand și Buhara.
La cinci ani de la decesul lui Karimov, Uzbekistanul este mult mai liber, fără îndoială, notează AFP.
Mirzoev a pus capăt muncii forțate pe câmpurile de bumbac, inclusiv a miilor de copii, o măsură salutată pe plan internațional.
În comunicatul lor, observatorii internaționali au calificat reformele întreprinse de către actualul președinte drept un "semn încurajator", dar denunță "încarcerarea, intimidarea și presiunile" la adresa jurnaliștilor în timpul campaniei electorale.
Ultimele luni ale primului mandat al lui Mirzoev au fost marcate de reducerea la tăcere a unor voci critice, prin arestarea mai multor bloggeri.
Cunoscutului disident, Hidirnazar Allakulov, doctor în economie, considerat ca fiind unul dintre rarii contracandidați reali ai președintelui în exercițiu, i s-a interzis să candideze în alegerile prezidențiale.
Cu toate acestea, pentru majoritatea uzbecilor intervievați de AFP în timpul scrutinului, principala sursă de îngrijorare nu este situația legată de drepturile omului, ci contextul economic din ce în ce mai dificil.
Pandemia de COVID-19 a stopat puternica creștere a PIB-ului, dând o lovitură considerabilă sectorului turistic, ceea ce a alimentat nemulțumirea populației, din cauza creșterii semnificative a șomajului și a costului vieții.
Evenimente destul de rare în această republică din Asia Centrală, manifestațiile s-au declanșat anul trecut după o serie de penurii în alimentarea cu energie.