''Doresc să propun un nou pact în materie de imigrație și azil. Avem nevoie de o nouă soluție'', a declarat Von der Leyen la conferința de presă ulterioară întrevederii cu premierul italian Giuseppe Conte.

Ea a menționat că obiectivul său este ca blocul comunitar să ajungă la un acord eficient și uman, care să implice repartizarea între statele UE a sarcinii căreia acum trebuie să-i facă față țările cele mai expuse din punct de vedere geografic fluxurilor migratorii, precum Italia, Spania sau Grecia. ''Este esențială garantarea solidarității, dar aceasta nu este niciodată unilaterală'', a indicat Ursula von der Leyen, care va prelua pe 1 noiembrie președinția Comisiei Europene.

La rândul său, premierul Giuseppe Conte a cerut revizuirea regulamentului Dublin (ce reglementează soluționarea cererilor de azil în UE), astfel încât toate statele UE să primească migranții ce debarcă pe coastele Europei.

Întrucât navele diferitelor ONG continuă pe Mediterana în apropierea Libiei operațiunile de preluare a migranților care doresc să ajungă în Europa, Italia și Malta și-au închis porturile pentru aceste nave care încearcă să debarce migranții în porturi europene, autorizând acostarea lor numai după ce, prin înțelegeri punctuale pentru fiecare caz în parte, state din UE au acceptat să preia respectivii migranți. Aceste două țări au cerut în mod repetat stabilirea unui mecanism permanent de redistribuire a refugiaților între statele blocului comunitar.

La nivelul Uniunii Europene a fost adoptat în 2015 un mecanism al cotelor obligatorii de refugiați, care însă a avut rezultate sub așteptările Bruxelles-ului. În pofida acestor rezultate modeste, Parlamentul European a votat favorabil în noiembrie 2017 o nouă inițiativă a Comisiei Europene privind instituirea unor cote obligatorii permanente și automate pentru relocarea în statele UE a tuturor refugiaților care ar ajunge în viitor în blocul comunitar, inițiativă ce cuprinde și sancțiuni împotriva țărilor care nu acceptă aceste cote, cum ar fi reducerea fondurilor europene.

Dar de atunci nu s-a mai avansat în acest plan care a provocat divergențe în interiorul UE, mai ales din cauza opoziției țărilor Grupului de la Vișegrad (Ungaria, Polonia, Republica Cehă și Slovacia), care acuză Bruxelles-ul și statele vest-europene că promovează o politică de încurajare a migrației ilegale și că le-au impus împotriva voinței lor cotele din 2015, pe care de altfel nicio țară din Grupul de la Vișegrad nu le-a aplicat.

În prezent în apropierea insulei italiene Lampedusa așteaptă nava ONG-ului german Sea Eye, cu 40 de migranți la bord, iar ONG-ul spaniol Open Arms a anunțat că a salvat în ultimele zile pe Mediterana 124 de migranți pe care, de asemenea, așteaptă să-i debarce într-un port sigur din UE.