Vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, a transmis Congresului SUA, marți, că Europa își va proteja industria de competiția cu țări cu reglementări relaxate în ce privește poluarea prin stabilirea de taxe pe produse cu amprentă carbonică mare - noul plan poartă numele de Carbon Border Adjustment Mechanism (CBAM).

„Noi nu ne le cerem oamenilor să trăiască în grote umede sau să mestece iarbă. Noi propunem ceva pozitiv”, a declarat Timmermans în contextul în care Comisia se pregătește să implementeze proiectul „European Green Deal”, un pachet comprehensiv de politici publice menite să reducă emisiile de carbon la zero până în 2050.

El a avertizat însă că „scurgerile de carbon” ar putea afecta ambițiile europene, în situația în care UE își stabilește politici ambițioase, iar partenerii săi continuă să polueze.

Cum ar putea funcționa CBAM

Multe dintre detaliile legate de noua politică europeană urmează să fie stabilite, iar Comisia Europeană este pe cale să finalizeze un studiu asupra impactului pe piață – o propunere detaliată urmează să fie făcută publică la sfârșitul lui iunie.

Pe de altă parte, Bruxelles-ul a accentuat că măsura va fi compatibilă cu regulile comerciale ale Organizației Mondiale a Comerțului, ceea ce înseamnă că produsele de import nu pot fi subiectul unor măsuri mai dure decât cele produse local.

Din acest motiv, opțiunea preferată de CE este un sistem asemănător cu cel al Schemei UE de comercializare a certificatelor de emisii – prin acesta, producătorii europeni plătesc pentru emisiilor lor de carbon la un preț stabilit la peste 40 de euro la fiecare tonă de dioxid de carbon.

Importatorilor li se cere să cumpere licențe pentru importul anumitor tipuri de bunuri, iar țările cu un preț pe carbon similar, precum Norvegia, Liechtenstein, Islanda și, posibil, UK și Elveția sunt scutite.

Dacă sistemul va funcționa pe aceste coordonate, atunci, OMC ar trebui să fie ultima grijă a UE, în contextul în care nici SUA și nici China nu au un preț pe carbon, fapt ar pune probleme implementării sistemului.

Decizia asupra căror sectoare economice vor fi țintite va fi dependentă de politică, iar domeniul de aplicabilitate ar putea fi foarte limitat, în acest sens. Studiul efectuat de Comisie a cercetat impactul asupra comerțului de oțel, aluminiu, ciment, energie și chimicale folosite pentru fertilizatori, dar este încă neclar ce bunuri vor fi țintite de noua politică.

Unele dintre ele ar putea duce la repercusiuni destul de serioase din partea unor țări precum SUA și China, cu care relațiile comerciale vor fi afectate, într-o astfel de situație.

Politica UE împotriva crizei climatice are adversari inclusiv la Washington

Planul european expune, însă, slăbiciunea eforturilor anunțate de Biden – există mari semne de întrebare cu privire la capacitatea administrației americane de a își transforma promisiunile și retorica în acțiune – în caz contrar, SUA ar putea deveni ținta măsurilor anunțate de Uniunea Europeană.

În acest sens, Casa Albă a cere frecvent UE să renunțe la politicile anunțate. Administrația Biden consideră și că propunerile UE ar putea submina eforturile de până acum de a convinge țările cu economii în curs de dezvoltare să atingă obiective climatice.

Mai mulți invitați la summit-ul lui Biden și-au exprimat deja îngrijorările cu privire la noua politică UE – miniștri din China, Brazilia, Africa de Sud și India au numit-o „discriminatorie”. Inclusiv liderul chinez, Xi Jinping, și-a arătat nemulțumirea, conform Politico.

Ministrul comerțului din Australia a mers chiar la Bruxelles pentru a face lobby împotriva noii politici pe care o numește „protecționistă” și care „va pune obloane economiei”.

Uniunea Europeană merge înainte cu noua politică

Uniunea Europeană este determinată, însă, se meargă înainte cu această nouă strategie, chiar dacă va ajunge să o facă de una singură – „Suntem deschiși să discutăm, să facem echipă, să ne alăturăm, dar nu cred caă acest lucru ar trebui să deraieze Comisia de la planul său. Propunerea va fi adoptată în iunie”, a afirmat un oficial european.

Frans Timmermans crede că programul, cu acronimul CBAM (Carbon Border Adjustment Mechanism) va fi lansat, cel mai devreme, în ianuarie 2023.

Prin noua sa strategie, UE depășește și SUA și China, dar și alți mari poluatori în ce privește lupta împotriva crizei climatice, însă riscul este că unele companii vor încerca să găsească medii de lucru ceva mai puțin reglementate. În contextul în care a conștientizat că schimbări majore nu vor apărea nici după acest summit și nici după cel din noiembrie, Bruxelles-ul ia situația în propriile mâini, iar CBAM este menit să pună presiune pe poluatori și să protejeze Europa de lipsa de acțiune din partea celorlalți.

Sursa: DIGI24