''Dacă lucrurile vor continua pe plan militar, dacă (președintele rus Vladimir) Putin intensifică bombardamentele, asediază Kievul, dacă scenele de război se intensifică, știm că trebuie să luăm sancțiuni masive suplimentare'', a spus președintele francez Emmanuel Macron în fața presei, la finalul reuniunii de două zile cu liderii celorlalte state membre. Franța asigură în acest semestru președinția prin rotație a Consiliului UE.

El nu a exclus ca sancțiunile UE să vizeze importurile de gaz și petrol, ocolite până acum de sancțiuni luând în calcul costul lor pentru europeni, extrem de dependenți de hidrocarburile ruse, scrie Agerpres.

''Nimic nu este interzis, nimic nu este tabu'', a subliniat șeful statului francez.

Cei 27 au adoptat deja sancțiuni financiare și economice de o amploare inedită care au antrenat o prăbușire a cursului rublei rusești.

Șeful diplomației europene Josep Borrell le-a propus vineri liderilor statelor membre UE, reuniți la Castelul din Versailles, să dubleze finanțarea europeană destinată înarmării Ucrainei, în pofida avertismentelor Moscovei.

Borrell a anunțat că a ''făcut o propunere de dublare a contribuției (Uniunii Europene) cu 500 de milioane de euro pentru armament în sprijinirea armatei ucrainene''. Propunerea va trebui să fie adoptată de statele membre. Finanțările provin din 'Instrumentul european pentru pace', un fond dotat cu 5 miliarde euro.

Un prim pachet de 500 de milioane de euro, inedit în istoria europeană pentru sprijin militar, a fost deja deblocat la finalul lunii februarie. Suma este utilizată pentru a rambursa livrările de armamente prelevate de statele membre din stocurile lor.

Guvernul ucrainean a formulat cereri extrem de precise de material pe care combatanții sunt capabili să le utilizeze, în special sisteme de apărare antiaeriană și arme antitanc, utilizate cu succes pentru a frâna avansul trupelor ruse și a le priva de supremația aeriană. Aceste armamente ajung în Ucraina via Polonia.

Cei 27 au ajuns la un consens asupra mesajului politic trimis Ucrainei cu privire la intențiile sale de aderare la UE. Divizați cu privire invitarea Ucrainei să devină membră a UE, ei au subliniat totuși apartenența Ucrainei la ''familia europeană'', fără a merge încă până la evocarea formală a unei integrări, chiar și îndepărtate, în Uniunea Europeană.

Premierul sloven Janez Jansa nu și-a ascuns decepția: ''O largă majoritate (a țărilor membre) ar pleda pentru un mesaj politic puternic care să garanteze o aderare la UE, chiar dacă acest lucru nu s-ar întâmpla mâine, evident''.

''Este nevoie de ceva mai ambițios. Nu este ceea ce așteptăm'', a reacționat președintele ucrainean Volodimir Zelenski.

Ucraina și UE sunt deja legate printr-un acord de asociere din 2014. Acest acord ''poate fi consolidat'', a explicat președintele Consiliului European, Charles Michel.

Integrarea în UE este un proces, întins pe mai mulți ani, pentru adaptarea legislației țării candidate la dreptul comunitar. Acest proces presupune negocieri complexe pe numeroase subiecte și criterii dificile de respectat de o țară aflată în război, precum stabilitatea politică și o economie de piață funcțională.

Aderarea are nevoie de acordul unanim al celor 27 de state membre actuale.

De asemenea, liderii statelor UE au discutat proiectul Comisiei Europene de reducere cu două treimi, începând din acest an, a dependenței UE de gazul rusesc, ce reprezintă în prezent 40% din consumul european.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a indicat că va propune obiectivul unei independențe a UE de combustibilii fosili din Rusia până în 2027.