„Consiliul Uniunii Avocaților își exprimă îngrijorarea față de hotărârile adoptate de către autoritatea de jurisdicție constituțională, deoarece în calitate de garant al supremației Constituției, nu a asigurat realizarea principiului separării și buna funcționare a puterilor în stat, dând dovadă de lipsă de independență în procesul de luare a deciziilor”, se menționează într-un comunicat de presă al Consiliului.

„Consiliul Uniunii Avocaților se consideră obligat să-și expună opinia vis-a-vis de situația juridică creată în rezultatul pronunțării ultimelor Hotărâri ale Curții Constituționale, care au dus la constituirea unui dualism al puterii și în consecință a unei crize a acesteia, ce afectează și extrapolează întreaga societate, datorită interpretării ambigue a unor norme constituționale, care în lumina hotărârilor anterioare ale Curții, Nr. 30 din 01.10.2013 și Nr. 29 din 24.11.2015 pentru interpretarea articolului 85 din Constituția R. Moldova, erau suficient de clare pentru a găsi necesar ca ulterior să se revină la interpretarea sensului și modalității de aplicare a acesteia”, se mai precizează în comunicat.

„Analizând argumentele expuse de către Înalta Curte în motivarea Deciziei nr. 83 din 07.06.2019 privind inadmisibilitatea sesizării Președintelui Republicii Moldova Igor Dodon, Consiliul UARM constată o extindere a obiectului interpretării, Curtea reoferindu-se și la modalitatea curgerii și calculării termenilor care sunt reglementate prin lege organică și corespunzător nu fac obiectul interpretării Curții”, afirmă avocații.

„Consiliul Uniunii Avocaților, consideră că includerea în paragraful 16 al Deciziei nr. 83 în paranteze a textului „(90 de zile)” urma a fi justificată de către Curte sub aspectul respectării prevederilor articolelor 384, 385, 388 și 389 din Cod Civil, în condițiile în care, în conformitate cu prevederile art. 72 alin. (2) al Legii nr. 100/2018 cu privire la actele normative, interpretarea oficială a legilor, altele decât cele Constituționale, ține de competența exclusivă a Parlamentului. Constituția R. Moldova stabilește termenii infra: ani, luni, săptămâni, zile și ore. Legiuitorul constituant în art. 85 alin. (1) din Constituție opererează cu termenul de 3 luni, îar la alin. (2) este statuat un termen de 45 de zile. Prin urmare, termenul indicat în luni se calculează în luni și nu în zile”, argumentează avocații.

„Deci, urmare a faptului ca Înalta Curte își menține jurisprudența sa constantă, expusă în HCC nr. 30/2013 la caz, termenul de 3 luni a expirat la 9 iunie 2019, termen după expirarea căruia Președintele R. Moldova în cazul existenței circumstanțelor sau a unei singure circumstanțe statuate în art. 85 alin. (1) din Constituție, este obligat să dizolve Parlamentul, după consultarea fracțiunilor parlamentare și emiterii unui Aviz confirmativ de către Curtea Constituțională. Termenul de 3 luni, începe să curgă de la data apariției circumstanțelor ce au determinat posibilitatea formării unui nou Guvern/posibilitatea adoptării legilor de către Parlamentul nou constituit. Or, un nou Guvern poate fi format numai după convocarea noului Parlament de către Președintele R. Moldova. Aceasta se referă și la posibilitatea adoptării legilor de către Parlamentul nou constituit.

La caz, mandatele deputaților Parlamentului de legislatura a X-a au fost validate de către Curtea Constituțională la 9 martie 2019, iar Parlamentul Republicii Moldova a fost convocat de către Președintele Republicii Moldova la 21 martie 2019. Prin urmare, Curtea Constituțională trebuia să-și reconsidere poziția sa în privința termenului de 3 luni, care este un termen general de formare a Guvernului și de deblocare a procedurii de adoptare a legilor, care începe să curgă de la data apariției circumstanțelor ce au determinat posibilitatea:

1) formării unui nou Guvern;

2) adoptării legilor de către Parlamentul nou constituit. Or, dreptul trebuie să fie unul efectiv și nu unul iluzoriu. Deci Parlamentul Republicii Moldova, inițial, trebuie să fie legal constituit pentru a avea posibilitatea reală de a:

1) forma Guvernul;

2) adopta legi.

Termenul de 3 luni este un termen general de formare a Guvernului și de deblocare a procedurii de adoptare a legilor, de aceea Curtea Constituțională trebuia să-și reconsidere poziția sa în privința termenului de 3 luni. Logic, curgerea acestui termen trebuia să înceapă de la data de 21 martie 2019 și, respectiv, să expire la 21 iunie 2019. Așa ar fi constituțional, logic și juridic corect!

Subsidiar deciziei respective, Consiliul UARM constată că lipsa hotărârilor motivate ale Curții pronunțate pe marginea sesizărilor nr. 110b/2019 din data de 08 iunie 2019 și celor ulterioare (112a/2019 din 08.06.2019 și 113f/2019 din 09.06.2019), creează o stare de incertitudine și vid de putere, inclusiv și sub aspectul competenței deputaților de a sesiza Curtea, în condițiile în care din textul comunicatului Curții rezultă că „1. Parlamentul care urmează a fi dizolvat în temeiul art. 85 nu are statut și competențe identice cu Parlamentul mandatul căruia a expirat în conformitate cu prevederile art. 63 din Constituție”. Ținând cont de caracterul definitiv și executoriu al Hotărârilor Curții Constituționale, care pot fi revizuite, conform art. 72 din Codul jurisdicției constituționale nr. 505/1995, doar la inițiativa Curții Constituționale, prin decizie, adoptată cu votul majorității judecătorilor ei, Consiliul Uniunii Avocaților î-și exprimă speranța că Înalta Curte va lua în considerare opiniile formulate, va reuși să demonstreze voința de a recunoaște și a retracta incertitudinile jurisprudențiale, aceasta fiind unica soluție în restabilirea securității juridice, încetării crizei politice și instituționale din țară.

Consiliul Uniunii Avocaților rămâne în așteptarea unor reacții și decizii echilibrate ale Curții Constituționale la acest compartiment, mizând foarte mult pe opinia Comisiei de la Veneția vis-a-vis  de situația dată, având toată încrederea în capacitatea acesteia de a influența judecători constituționali de a-și consolida independența față de orice forță politică, de a acționa în spirtul Constituției și în interesele cetățenilor R. Moldova”, se mai spune în comunicatul Consiliului Uniunii Avocaților din R. Moldova.