„Uniunea Avocaților din Republica Moldova solicită public ca Procuratura Generală să se autosesizeze pe marginea acestor fărădelegi și să demareze procedurile necesare în conformitate cu buchea legii pentru a atrage la răspundere penală pe acei procurori care au comis abuz față de colegii noștri. Pe durata acestei perioade, acțiunile avocaților Veaceslav Țurcan și Maxim Belinschi au demonstrat încă o dată verticalitatea și perseverența breslei. E apreciabilă lupta pentru dreptate pe care cei doi colegi au dus-o cu demnitate până la capăt, dar și pentru nepermiterea umbririi statutului avocatului în Republica Moldova”, se arată în mesajul UA. 

Avocații Veaceslav Țurcan și Maxim Belinschi au fost achitați  în iulie curent, de Judecătoria Drochia, cu sediul la Râșcani întrun dosdar penal în care li se imputa un preupus fals în acte, infracțiune despre care semnalau chiar avocații, după ce descoperiseră o rețea care prelua prin escrocherie locuințele unor persoane vulnerabile. Ei presupuneau că în rețea erau implicați procurori, judecători și polițiști. Decizia instanței a venit după ce Procuratura Generală și-a cerut scuze de la cei doi avocați. Apărătorii sunt deciși să obțină tragerea la răspundere a procurorilor care au pornit neîntemeiat dosare penale împotriva lor.  

UA menționează în mesajul făcut public că „inexistența faptei infracționale demonstrează două aspecte foarte importante, și anume: 1. lipsa profesionalismului procurorilor la înfăptuirea actului de justiție, lucru grav de altfel pentru cei care își caută dreptate în justiția din Republica Moldova; și 2. necesitatea aprigă de a respecta statutul avocatului în procesele judiciare, consemnat clar în legislația națională.  Astfel că, încercarea procurorilor de a  trage la răspundere  avocații, făcând abuz de legislația națională, nu reprezintă nimic altceva decât o imixtiunea în activitatea avocatului și crearea unui precedent în practica judiciară pentru a intimida și persecuta activitatea avocațională”.

„Să acuzi un avocat precum că ar face declarații false în cadrul unui proces de judecată, când acesta este obligat profesional și deontologic să apere interesele clientului său, nu poate fi numit decât imixtiune în activitatea profesională a avocatului și sugrumarea poziției sale în procesul de judecată. Or, lipsa apărării unei părți participante la proces, reprezintă motiv de amânare/anulare a ședinței”, se subliniază în mesajul UA. 

Statul de drept, înseamnă buna funcționare a sistemului de drept, care este asigurată de buna conlucrarea între instituțiile făptuitoare de justiție. Avocatura în sine, reprezintă un pilon important în procesul justițiar din oricare stat din lume care pretinde a fi un model de stat de drept. Este o afirmație care ar putea fi contrazisă de alte opinii, însă un lucru rămâne a fi cert – avocatul este parte importantă în cadrul proceselor de judecată. Libertatea profesională a unui avocat înseamnă acces la informație, acces la surse necesare pentru buna documentare, acte normative fără lacune, o bună lege pentru desfășurarea activității profesionale și sigur o bună conlucrare cu ceilalți participanți la procesul de înfăptuire a justiției – procurori, judecători, clienți, colegi, mai punctează UA. 

Colegiul Penal al Curții Supreme de Justiție, în decizia din 7 februarie 2019, a notat importanța delimitării noțiunii de infracțiune și exercitarea activității profesionale în cadrul unui proces judiciar, menționând că: „…depunerea declarațiilor necorespunzătoare adevărului în fața instanțelor judecătorești și a organelor de urmărire penala, inclusiv de către avocați, nu poate atrage răspunderea, prevăzută de articolul 352¹ din Codul penal, or termenul organ competent din art.352¹ Cod penal nu include instanțele judecătorești și organele de urmărire penală…”.

Conform deciziei Curții Constituționale din 22 mai 2018, cu privire la sesizarea avocaților  Veaceslav Țurcan și Maxim Belinschi, privind controlul constituționalității articolului 352¹  aliniat (1) din Codul penal, mai cu seamă a termenilor  „declarația” și „organ competent”, Curtea admite neconstituționalitatea faptului că termenii menționați nu întrunesc „…condițiile clarității și ale previzibilității legii, pentru că sunt susceptibili de o interpretare extensivă și permit tragerea la răspundere penală a avocaților pentru depunerea declarațiilor în interesul clienților la organul de urmărire penală și la instanța de judecată..”. Având la bază, practica și legislația internațională, Curtea Constituțională mai constată că în cazul de față, articolul 352¹  din Codul penal nu este normă aplicabilă activității avocaților, precum că  avocații nu reprezintă subiectul prezentei norme și nici instanța de judecată nu reprezintă obiectul prezentului articol, adică nu reprezintă organul competent. Astfel, Curtea Constituțională accentuează faptul că:„…orice normă penală trebuie să îndeplinească și cerința legitimității…”, or circumstanțele în care s-ar fi produs „infracțiunea” care le este invocată avocaților Țurcan și Belinschi nu întrunesc în sine cerința legitimității, așa cum o interpretase procurorii atunci când au înaintat acuzații în adresa lor.

UA mai notează că „deciziile Curții Supreme de Justiție și a Curții Constituționale, vin să confirme și să reafirme statutul avocatului. Astfel că, prin acest caz, prin perseverența colegilor avocați, s-a reușit evitarea creării unei practici judiciare tendențioase sistemului de drept în general și în adresa statutului avocatului în particular, într-un stat care tinde spre model de stat de drept”. 

Sursa: Anticorupție.md