Oamenii, care trebuie să aibă vârste cuprinse între 18 și 55 de ani, urmează un curs de pregătire rapidă, de șae luni, pentru a ajuta poliția și armata să țină migranții la distanță. Ei învață să folosească arme, judo, să pună cătușe unor suspecți, dar și cum să găsească și să rețină grupuri mari de persoane.

Cursurile includ și câteva noțiuni de multiculturalism. “Am început să învățăm despre religiile importante din lume, cine în ce crede”, spune unul dintre recruți, Sandor Jankovics.

După absolvire, noii paznici vor fi plătiți cu peste 700 de euro pe lună, cu mult peste salariul minim pe economie pentru absolvenții de studii medii, care este de 516 euro pe lună.

Până acum, autoritățile au recrutat circa 1.000 de oameni, dar efortul este încă în curs și se fac recrutări inclusiv în licee.

Întrebat despre condițiile în care viitorii paznici vor putea folosi forța împotriva migranților, șeful poliției regionale de la granița cu Croația, Attilo Piros, a declarat că regulilele sunt aceleași ca în cazul poliției – să recurgă la forță ca ultimă soluție.

Potrivit lui, orice folosire a forței trebuie să fie proproțională și justificată. “Unul dintre cele mai importante lucruri în pregătirea de șase luni este să îi învățăm că legea, dar, de fapt, baza sa morală și etică, este că infractorii sunt ființe umane și toată lumea are drepturile omului”, a adăugat oficialul.

Granița Ungariei cu Serbia și Croația marchează frontiera externă a Spațiului Schengen. Sute de mii de migranți au intrat în Ungaria traversând ceastă graniță din 2015, dar majoritatea au plecat mai departe, către Europa Occidentală.

Fluxul de migranți a scăzut semnificativ de când Budapesta a ridicat un gard la granița sa de sud și de când UE a semnat un acord cu Turcia pentru reducerea migrației.

Însă premierul naționalist Viktor Orban, care marți a descris migranții, majoritate musulmani, drept un “cal troian pentru terorism”, a invocat riscul unui nou aflux dinspre Balcani.

Săptămâna aceasta Ungaria a adoptat o lege pentru a reține migranții în centre de detenție la graniță, o măsură criticată de ONU, de Medici fără Frontiere și de Consiliul Europei.