''Nu am putut adopta pachetul, dar nu ne descurajăm. Ambiția noastră continuă să fie să începem să trimitem ajutorul Ucrainei la începutul lui ianuarie'' 2023, a declarat ministrul finanțelor ceh, Zbynek Stanjura, a cărui țară deține președinția prin rotație a UE, la încheierea unei scurte dezbateri pe această temă care a avut loc la reuniunea miniștrilor europeni de resort (ECOFIN), la Bruxelles.

Opoziția Ungariei, singurul din cei 27 de membri ai UE care respinge acest ajutor, se produce în contextul negocierii altor dosare care afectează Budapesta: aprobarea planului de recuperare pentru țara central-europeană și înghețarea fondurilor europene pentru nerespectarea statului de drept.

În vederea acestei reuniuni, negocierea acestor propuneri a fost gândită ca un "pachet" comun care includea și directiva de introducere a impozitării pe profit a multinaționalelor cu minimum 15% în UE, blocată și ea unilateral de către Ungaria, cu perspectiva de a decide asupra tuturor punctelor de pe agendă.

Totuși, după un dejun de lucru, miniștrii au decis să scoată de pe agendă propunerea de a îngheța 7,5 miliarde de euro în fonduri de coeziune pentru Ungaria și directiva privind impozitul pe profit pentru multinaționale, însă au menținut punctele referitoare la planul de recuperare, care i-ar da Ungariei dreptul să primească 5,8 miliarde de euro, și la ajutorul pentru Ucraina.

Propunerea Bruxellesului pentru acest ultim punct era să folosească marja bugetului multianual al UE pentru a emite datorii și a obține finanțare pe piețe pentru a acorda împrumuturi Ucrainei, pentru care a fost necesar sprijinul unanim al Celor 27, dat fiind că măsura afecta bugetul comunitar.

Pentru a depăși acest obstacol - vetoul ungar -, miniștrii au însărcinat acum echipele lor tehnice și Comisia Europeană "să examineze care sunt soluțiile care nu ar necesita o modificare a cadrului financiar multianual, deoarece acesta este elementul care blochează adoptarea pachetului", a explicat ministrul ceh.

''Aceasta înseamnă că vom căuta o soluție susținută de cele 26 de state membre (fără Ungaria - n.r.)'', a adăugat Stanjura.

O alternativă care ar face posibilă eludarea dreptului de veto ar fi utilizarea garanțiilor naționale, oferite direct de fiecare stat membru, pentru a canaliza astfel ajutorul către Kiev, care are nevoie de între 3 și 5 de miliarde lunar doar pentru nevoi urgente.

Ungaria avertizase deja că se va opune prin veto propunerii, argumentând că acordă deja ajutor Ucrainei pe bază bilaterală.