UNESCO a publicat luni un raport preliminar care recomandă retrogradarea statutului Marii Bariere de Corali, înscrisă pe lista Patrimoniului Mondial din 1981, ca urmare a deteriorării sale, în mare parte cauzată de recurența episoadelor de albire a coralilor, o consecință a schimbărilor climatice.

Pentru organizațiile de mediu, această recomandare demonstrează o lipsă de voință din partea guvernului australian în ceea ce privește reducerea emisiilor de carbon.

"Sunt de acord că schimbările climatice globale reprezintă cea mai mare amenințare pentru recifele de corali, dar este greșit, în opinia noastră, să plasăm cel mai bine gestionat recif din lume pe lista siturilor aflate 'în pericol' ", a declarat ministrul australian al mediului, Susan Ley.

Australia se va organiza pentru a contesta această recomandare, o "schimbare radicală de poziție" după "asigurările anterioare date de responsabilii ONU", a precizat Ley într-un comunicat, cu o lună înainte de următoarea sesiune a Comitetului Patrimoniului Mondial Unesco.

Potrivit ministrului australian, decizia UNESCO nu ia în considerare miliardele de dolari cheltuiți în încercarea de a proteja Bariera, situată în nord-estul Australiei, și "trimite un semnal prost țărilor care nu realizează investițiile pe care le facem în ceea ce privește protecția recifelor de corali".

Raportul preliminar subliniază însă eforturile Australiei pentru a ameliora calitatea recifelor, în special la nivel financiar, însă regretă "că perspectivele pe termen lung ale ecosistemului (Barierei) au continuat să se deterioreze, trecând de la mediocre la foarte mediocre", cu referire în special la două episoade de albire din 2016 și 2017.

Ley a declarat că a purtat o discuție în noaptea de luni până marți cu directoarea generală a UNESCO, Audrey Azoulay, pentru a-i comunica "dezamăgirea noastră puternică".

Plasarea pe lista siturilor aflate în pericol nu este considerată o sancțiune de către UNESCO. Unele țări o văd chiar ca pe o modalitate de a sensibiliza comunitatea internațională și de a contribui la protejarea patrimoniului lor.

Australia nu și-a fixat un obiectiv de neutralitate a emisiilor de carbon până în 2050. Primul ministru conservator Scott Morrison a declarat că țara speră să o atingă "cât mai curând posibil" fără a pune în pericol locurile de muncă și afacerile. Australia este unul dintre cei mai mari exportatori la nivel mondial de cărbune și gaze naturale.

Dincolo de valoarea sa inestimabilă din punct de vedere natural și științific, Marea Barieră de Corali, care se întinde pe o lungime de peste 2.300 de kilometri, generează venituri de 4,8 miliarde de dolari americani pentru sectorul turistic australian.

Marea Barieră a cunoscut deja trei episoade de albire în cinci ani, în timp ce jumătate dintre corali au dispărut, din 1995 din cauza creșterii temperaturii apei. 

Sursa: AGERPRES