Deși mii de furtuni se dezlănțuie pe planeta noastră în fiecare zi, oamenii cunosc, în general, doar partea lor care este cel mai ușor de observat de pe Terra: fulgerele și tunetele.

Însă "furtunile dau naștere unor fenomene mult mai ample decât ne imaginam", a explicat pentru AFP Christophe Bastien-Thiry, coordonatorul proiectului Taranis.

Acest satelit, un dispozitiv cu greutatea de 185 de kilograme, care a intrat în etapa de asamblare în laboratoarele CNES (Centre National d'Etudes Spatiales) din Toulouse, va fi lansat la sfârșitul anului 2019 pentru a studia "evenimentele luminoase tranzitorii" (TLE).

El va putea să observe și "ELVES" (Emission of Light and Very Low Frequency perturbations due to Electromagnetic Pulse Sources), fenomenul cel mai des întâlnit, ce constă într-un halou luminos cu expansiune rapidă, situat la altitudinea de 100 de kilometri deasupra norilor unei furtuni.

Albastre, albe sau roșii, în funcție de altitudine, "SPRITES" - fenomene mai rare - formează un fel de foc de artificii luminoase sub formă filamentară, ce poate fi observat timp de câteva milisecunde.

Taranis - zeul Cerului și al Furtunii, în mitologia celtă a galilor - va fi prima misiune spațială complet dedicată studierii acestor fenomene, descoperite în anii 1990.

După ce va fi plasat pe o orbită polară la altitudinea de 600 de kilometri, satelitul va efectua o rotație completă în jurul Terrei în 36 de ore. El va înregistra un maximum din această activitate luminoasă grație celor patru fotometre și 10 microcamere cu care va fi echipat.

Trei dintre instrumentele prezente la bordul său vor avea sarcina de a înregistra flash-urile de unde electromagnetice care însoțesc TLE. Potrivit lui Christophe Bastien-Thiry, acele flash-uri ar fi purtătoare de "informații prețioase despre originea acestor fenomene".

"Este o misiune destul de ambițioasă prin prisma numărului de instrumente prezente la bord și prin prisma acoperirii spectrului fizic, care variază de la spectrul vizibil, la cel radiativ și trecând prin fotonii gamma", a subliniat cercetătorul francez.

În căutarea antimateriei

În plus față de semnalele luminoase, oamenii de știință au constatat un alt fenomen deasupra furtunilor: "în anumite condiții, furtuna se comportă ca un accelerator de particule și generează un flash ultrascurt de fotoni gamma", a explicat același cercetător.

Acest "terrestrial gamma ray flash" (TGF) seamănă din punctul de vedere al intensității cu puterea generată de o explozie nucleară, având însă o durată mult mai scurtă.

Deși este natural, acest fenomen nu este cu nimic mai puțin "îngrijorător", consideră Christophe Bastien-Thiry, întrucât reprezintă "un pericol potențial pentru echipamente și angajații" avioanelor private și ai aviației militare, care, spre deosebire de avioanele de linie, pot uneori să survoleze furtunile.

Comisariatul pentru energie atomică (CEA) din Franța, aflat la originea acestui proiect, speră să colecteze date importante despre aceste radiații, chiar dacă ele "nu pot fi exploatate direct în scopul obținerii unor arme nucleare", a preciza același cercetător.

Misiunea va reprezenta o bună ocazie pentru oamenii de știință și pentru CEA să aprofundeze "cunoașterea pură a mașinii termice și climatice care este Terra și să obțină, poate, informații despre antimaterie.

Antimateria, opusul materiei, însoțește emisiile de flash-uri gamma. Ea poate fi recunoscută grație "emiterii unui foton cu o energie foarte cunoscută de către fizicieni" atunci când se anihilează la contactul cu materia.

Finanțat în totalitate de CNES cu un buget de 110 milioane de euro, la proiectul Taranis - care este 90% francez - participă și cercetători polonezi, cehi și americani (de la Universitatea Stanford și NASA).

Satelitul francez urmează să fie lansat la sfârșitul anului 2019 de la baza spațială Kourou din Guyana franceză sub forma unui pasager auxiliar al unui satelit spaniol cu dimensiuni mai mari. Misiunea sa ar trebui să dureze între doi și patru ani.

Sursa: Agerpres