Guvernul dă vina pe birocrația partenerilor externi, dar experții susțin că e vorba de lipsa e fonduri. În plus, acest proiect ar putea fi torpilat și din exterior.

Gazoductul Iași-Ungheni a fost inaugurat la 27 august 2014, iar atunci autoritățile spuneau că extensia până la Chișinău va fi realizată până la sfârșitul anului 2016. Ulterior, termenul a fost extins pentru anul 2018, dar ministrul Economiei și comerțului Octavian Calmâc a declarat zilele trecute că proiectul va fi finalizat la sfârșitul anului 2019.

Ministrul adjunct al Economiei Valeriu Triboi spune că de vină sunt procedurile complicate ale Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare, care finanțează anumite lucrări.

„Studiile de fezabilitate sunt făcute de BERD prin granturi. Și din păcate procedura BERD-ului este foarte lungă și au finalizat studiul de fezabilitate abia în august. Nu avem dreptul și nici nu putem face un proiect tehnic fără studiile de fezabilitate. Și nu putem vorbi nici cu investitorii. Acum facem tot posibilul cu colegii din România ca să comprimăm toți termenii”, a declarat Valeriu Triboi.

Lipsa banilor este principala problemă, susține expertul în energetică Victor Parlicov. În plus, potrivit acestuia, nici în acest an nu pot fi așteptate investiții pentru acest proiect.

„Pentru a finaliza toate aceste obiecte infrastructurale este nevoie de investiții. Și nu este vorba de investiții doar pe teritoriul Republicii Moldova dar și pe partea română. Toate investițiile astea trebuie sincronizate ca timp. Vă dați seama, cu un buget deficitar cu este anul acesta, nu cred că vor avea mari posibilități să facă investiții”, susține Victor Parlicov.

De aceeași părere este și expertul Roman Circă, el însă nu exclude că de vină ar putea fi și anumite interese din exterior, în particular ale Gazpromului.

„Cu siguranță Gazpromul nu este cointeresat în astfel de proiecte și a fost un sabotor de serviciu. Însă geopolitica regională are un vector clar orientat și decizia de securizare energetică a statelor UE și de la frontiera UE este un obiectiv și pe agenda partenerilor noștri de dezvoltare”, crede expertul.

Republica Moldova are două proiecte de interconectare energetică cu România și, deci, cu spațiul comunitar. Pe lângă gazoduct, mai este vorba și de interconectarea electrică a liniilor de tensiune înaltă pe traseul Isaccea (România)-Vulcănești-Chișinău. Costul acestui proiect este de aproximativ 140 de milioane de euro.

Ministrul Octavian Calmîc declara la Consiliul parlamentar pentru integrare europeană că ambele proiecte sunt prioritare. În privința gazoductului, Octavian Calmâc susține că autoritățile de la Chișinău speră să obțină o cofinanțare în valoare de 50% din costul total al proiectului de aproximativ 113 milioane de euro din partea Comunității Energetice Europene. Demersurile Chișinăului sunt susținute și de București.

„Decizia va fi luată la mijlocul lui octombrie. Drept parteneri avem colegii din România care susțin intens acest proiect și chiar condiționează includerea lui în lista proiectelor prioritare spre finanțare de către UE”, a precizat Octavian Calmâc.

În plus, autoritățile speră că și România va finanța anumite lucrări.

„Ultimele luni am avut dialog intens cu România ca aceste costuri de proiectare să fie preluate de operatorii naționali din România. Există toată deschiderea din partea lor, există și o soluție financiară ca să fie acoperite de România cheltuielile de proiectare, unicul element de constrângere este că proiectarea se face după standardele europene în pofida faptului că în Republica Moldova se aplică GOST-uri. Se va face o excepție de la lege în aceste proiecte de securitate națională”, a adăugat ministrul Economiei.

El a menționat că în curând vor fi lansate procedurile de tender pentru proiectare care durează 7-10 luni, astfel ca lucrările de construcție să fie inițiate la sfârșitul anului viitor, iar cele două proiecte să fie finalizate la sfârșitul lui 2019.

În plus, încă nu există o decizie finală în privința finanțării proiectului, existând două posibilități.  Prima ar fi încheierea unui acord de împrumut cu componente de grant, iar a doua să fie transformat într-un proiect comercial care să fie realizat de operatorii de pe piață, nclusiv cei regionali. Potrivit lui Octavian Calmâc, în timpul vizitei premierului român Dacian Cioloș la Chișinău, partea română s-a arătat interesată în acest sens, însă decizia finală ar urma să fie luată în primăvara anului 2017.

Construcția gazoductului Iași-Ungheni și extinderea către Chișinău au fost amânate de mai multe ori. Lucrările de construcție au început oficial la 27 august 2013, deși discuțiile demaraseră cu mai mulți ani în urmă. Autoritățile promiteau că lucrările vor dura 3-4 luni și Moldova ar fi trebuit să primească gaz din România până la sfârșitul acelui an. Republica Moldova a început să importe oficial gaz din România abia în martie 2015, câte un milion de metri cubi anual, deși inițial se vorbea de 50 de milioane. La lansarea gazoductului, la 27 august 2014 autoritățile declarau că extensia până la Chișinău va fi construită până la sfârșitul anului 2016.

Între timp, și costul proiectului a crescut. Inițial se vorbea de 50-60 de milioane de euro, apoi s-a ajuns la 70-80 de milioane, ca acum să se vehiculeze cifra de 113 milioane.

De aceste rețineri s-a arătat deranjat și președintele Consiliului parlamentar pentru integrare europeană, Iurie Leancă, cel care în 2014 promitea finalizarea gazoductului în doi ani. El i-a cerut Guvernului un plan exact de construcție și finalizare a lucrărilor. ”Din păcate Din 27 august 2014 nu prea s-a avansat. E nevoie de mai multă transparență, să știm exact care e calendarul ca să judecăm dacă își fac datoria sau nu, să știm sursa de finanțare, pentru că sunt câteva alternative ceea ce este bine, dar trebuie să alergăm cât mai repede”, a declarat Iurie Leancă.

În 2015, Republica Moldova a consumat 2,9 miliarde de metri cub de gaz, dintre care aproximativ un miliard de metri cubi de partea dreaptă  a Nistrului. Gazoductul Iași-Ungheni are o capacitate de 1,5 miliarde de metri cubi anual.