"Într-o decizie istorică despre efectele nefaste ale schimbărilor climatice asupra drepturilor copiilor, Comitetul pentru drepturile copilului a considerat că un stat poate fi găsit vinovat de impactul negativ al emisiilor sale de carbon asupra drepturilor copiilor din interiorul și din exteriorul teritoriului său", a precizat într-un comunicat acest organism din cadrul ONU.

În septembrie 2019, șaisprezece tineri, inclusiv suedeza Greta Thunberg, devenită simbolul luptei adolescenților împotriva schimbărilor climatice, au anunțat o nouă ofensivă împotriva încălzirii climei globale, denunțând lipsa de acțiune a politicienilor drept o atingere adusă Convenției ONU pentru drepturile copiilor.

Acea plângere inedită depusă la Comitetul pentru drepturile copilului de către cei 16 tineri, pe atunci cu vârste cuprinse între opt și 17 ani și proveniți din 12 țări, viza cinci țări poluatoare: Franța, Germania, Argentina, Brazilia și Turcia.

Plângerea se baza pe un "protocol opțional" care îi autorizează începând din 2014 pe copii să depună plângeri în fața acelui comitet, dacă ei consideră că drepturile lor sunt încălcate.

Comitetul este compus din 18 experți independenți și are rolul de a ancheta încălcările prezumtive ale convenției, apoi a de a formula recomandări către statele vizate.

Comitetul nu dispune însă de nicio putere de constrângere, însă țările care au ratificat acest protocol se angajează, în principiu, să îi respecte recomandările.

După analizarea plângerii, comitetul a ajuns la concluzia că "emisiile de carbon din statele vizate contribuie la agravarea schimbărilor climatice și că schimbările climatice au un efect negativ asupra drepturilor copiilor care trăiesc în afara frontierelor acelor state".

În această speță, comitetul a considerat că cele cinci țări "exercită un control efectiv asupra activităților care se află la originea emisiilor" ce contribuie la efectele negative suferite de către copii.

"Statele emițătoare sunt responsabile pentru impactul negativ al emisiilor provenite de pe teritoriile lor asupra drepturilor copiilor - chiar și asupra acelor copii care se află în străinătate. Natura colectivă a cauzelor schimbărilor climatice nu trebuie să exonereze un stat de responsabilitatea sa individuală", a declarat Ann Skelton, membră a comitetului, citată în comunicatul publicat luni.

Comitetul nu a fost totuși în măsură să stabilească dacă, în acest caz precis, cele cinci state și-au încălcat obligațiile, procedura prevăzând că reclamanții trebuie să își epuizeze mai întâi recursurile juridice în țările lor înainte de a se adresa ONU.