Potrivit hotărârii judecătorești, semnată de judecătorii Nadejda Toma, Vladimir Timofti și Constantin Alerguș, recursul prezentat de avocații lui Vlad Filat se întemeiază pe mai multe încălcări de procedură admise de instanța de fond și Curtea de Apel Chișinău, scrie Anticoruptie. Cea mai gravă încălcare admisă ține de secretizarea ședințelor de judecată în acest proces.

„Verificând materialele cauzei în raport cu argumentele recurenților prin care se invocă ilegalitatea judecării cauzei în ședință închisă, Colegiul penal a ajuns la concluzia, că aceste solicitări sunt neîntemeiate și urmează a fi respinse din următoarele considerente. (…) Hotărârea trebuie să fie pronunțată în mod public, dar accesul în sala de ședință poate fi interzis presei și publicului pe întreaga durată a procesului sau a unei părți a acestuia în interesul moralității, al ordinii publice ori al securității naționale într-o societate democratică, atunci când interesele minorilor sau protecția vieții private a părților la proces o impun, sau în măsura considerată absolut necesară de către instanță atunci când, în împrejurări speciale, publicitatea ar fi de natură să aducă atingere intereselor justiției”, constată plenul CSJ. Colegiul penal mai stabilește că faptul limitării accesului publicului la ședințele de judecată nu poate constitui la caz o încălcare a dreptului inculpatului la un proces echitabil, deoarece examinarea cauzei a avut loc cu respectarea tuturor regulilor procedurii judiciare, inculpatul participând personal la examinarea cauzei, având acces la toate actele judecătorești emise și întocmite în cauză, beneficiind și folosindu-se de dreptul la apărare, inclusiv și de a obține copii de pe aceste acte, precum și de pe înregistrările audio ale ședințelor de judecată. La fel sunt respinse și celelalte argumente ale apărării.

În schimb, în hotărârea CSJ se precizează că Vlad Filat ar fi beneficiat de sume financiare în valoare de circa 477 de milioane de lei de la Banca de Economii, ceea ce reprezintă circa 23 de milioane de euro. Din suma inițială imputată fostului premier, Curtea de Apel Chișinău a decis să  excludă 320 de milioane de lei, sumă despre care Centrul de Investigații Jurnalistice a scris anterior că i-ar fi fost incriminată lui Filat, precum că ar fi primit-o prin intermediul a trei tinere din Federația Rusă. Contactate de CIJM, tinerele ne-au declarat că nu au fost niciodată în Republica Moldova și nu îi cunosc pe Filat și Ilan Șor.

Potrivit hotărârii, instanța de judecată a avut rețineri față de mai mute episoade din autodenunțul lui Ilan Șor, care a stat la baza pornirii cauzei penale împotriva lui Vlad Filat.

„Din autodenunțul lui XXXXXX (Ilan Șor – n.r.) , declarațiile inițiale ale lui XXXXXX (Ilan Șor –n.r.) făcute la 13.10.2015, se atestă că banii transmiși lui Filat V. în sumă de 60-80 milioane dolari SUA ar fi provenit din credite acordate firmelor lui XXXXXX (Ion Rusu – n.r.), alte surse de proveniență a banilor sau informații că o parte din bani ar fi de la persoanele fizice XXXXXX, XXXXXX sau XXXXXX (tinerele din Federația Rusă) nu se regăsesc în declarațiile făcute. După un timp, la 25.11.2015, la a patra audiere în calitate de martor, XXXXXX (Ilan Șor – n.r.) a ținut să comunice, că în anul 2014 i-au fost acordate lui Filat V., inclusiv și prin intermediul conturilor deținute la BC XXXXXX S.A., (Unibank – n.r.) în total aproximativ 25 milioane dolari SUA bani acordați ca credite XXXXXX, XXXXXX și XXXXXX (tinerele din Federația Rusă). Ultima poziție aleasă de martor este confuză și contradictorie, ori el insistă că banii erau transferați pe conturile firmelor sale, apoi afirmă că acești bani au fost ca credite alocate persoanelor fizice în Marea Britanie, ca apoi în circumstanțe neclare acești bani să fie eliberați din BC XXXXXX S.A. în Moldova (Unibank – n.r.) persoanelor nominalizate, nefiind clar și în care temei XXXXXX, XXXXXX și XXXXXX (tinerele din Rusia) aveau drept de a ridica banii din cont, dat fiind că ele sunt cetățeni ai XXXXXX (Federației Ruse)”, se precizează în hotărâre.

Aceeași hotărâre de judecată conține extrase de pe cardurile bancare ale lui Vlad Filat sau cele despre care se presupune că i-ar aparține, descifrări ale transferurilor de pe conturile bancare deținute de persoane fizice și juridice apropiate lui Vlad Filat.  De asemenea, potrivit hotărârii de judecată, a fost verificată corespondența de email a lui Vlad Filat cu nașul său,Ion Rusu, partenerii de afaceri, fiul și alte persoane, dar și corespondența lui Ion Rusu,a viceministrului Finanțelor, Victor Barbăneagră, dar și a fostului director-adjunct al Agenției Proprietății Publice, Angela Susanu, care în calitatea lor de reprezentanți ai statului în interesele „Băncii de Economii” SA au votat pozitiv asupra emisiei suplimentare de acțiuni.

Procurorii au anexat la dosar până și  acordul politic privind constituirea și funcționarea AIE II și acordului politic privind constituirea și funcționarea AIE III, care au fost create între cele trei partide PL, PLDM și PDM, făcut public, fiind plasat pe diferite portaluri de știri, în care este expres stipulat că Ministerul Finanțelor în subordinea căreia intră Serviciul Fiscal și Serviciul Vamal, Ministerul Afacerilor Interne, au fost repartizate Partidului Liberal Democrat din Moldova.

Mai multe despre procesul și acuzațiile aduse lui Vlad Filat, dar și poziția apărării, citiți în document aici.

Magistrații Curții Supreme de Justiție au respins ca vădit neîntemeiate recursurile depuse în dosarul fostului premier Vlad Filat, condamnat la nouă ani de închisoare pentru acte de corupție. Decizia a fost luată miercuri, 22 februarie, de judecătorii Vladimir Timofti, Nadejda Toma și Constantin Alerguș.