''Cerem din nou regimului Lukașenko să oprească imediat și complet organizarea unei migrații nereglementate la frontierele sale cu Uniunea Europeană'', subliniază aliații într-un comunicat comun.

Miniștrii statelor UE au adoptat joi al cincilea set de sancțiuni contra regimului de la Minsk, într-o reuniune desfășurată la Bruxelles. Măsurile de retaliere vizează 17 indivizi și 11 entități considerate vinovate pentru criza de la frontiera dintre Belarus și UE.

Sancțiunile vor intra în vigoare joi seară imediat după publicarea lor în Jurnalul Oficial al UE. Este de așteptat ca printre entitățile vizate de noile sancțiuni să se afle compania aeriană belarusă Belavia și cea siriană Cham Wings.

De partea sa, șeful diplomației americane, Antony Blinken, a subliniat că sancțiunile ''demonstrează hotărârea noastră fermă de a acționa față de un regim brutal ce reprimă tot mai mult belarușii, subminează pacea și securitatea în Europa și continuă să exploateze persoane care nu caută decât să trăiască în libertate''.

Trezoreria americană a anunțat că vizează 20 de indivizi și 12 organizații apropiate de regim, acuzate că "au facilitat tranzitul (...) migranților în UE" și că "au luat parte la reprimarea în curs vizând drepturile omului și democrația".

Noile sancțiuni se vor adăuga listei negre a UE pentru Belarus care include deja 166 de nume, printre care președintele Aleksandr Lukașenko și doi dintre fiii săi, precum și 15 entități având legături cu regimul de la Minsk.

Această listă a sancționat mai întâi reprimarea mișcării de contestare a opoziției împotriva realegerii controversate a președintelui Lukașenko în august 2020, apoi deturnarea unui zbor european pentru a aresta un disident belarus în luna mai.

Mai mult, Uniunea Europeană a adoptat, la sfârșitul lui iunie, sancțiuni economice care afectează sectoare cheie precum petrolul și tutunul. De asemenea, UE a interzis companiilor aeriene belaruse să intre în spațiul său aerian și să aterizeze pe aeroporturile sale.

În urma afluxului la frontierele UE a mii de exilați, în principal din Orientul Mijlociu, pe care Minskul este acuzat că îl organizează din vară, Uniunea Europeană și-a adaptat arsenalul juridic pentru a putea viza persoanele și societățile care au orchestrat această criză.

Regimul Lukașenko neagă că ar fi instigatorul crizei care a dus la moartea a cel puțin 12 persoane în zona frontalieră, potrivit media poloneze.