Înțelegerea, convenită între Londra și Bruxelles pe 27 februarie, urmărește soluționarea unor complicații comerciale apărute în urma ieșirii Regatului Unit din UE, în special evitarea ridicării unei frontiere fizice între provincia britanică Irlanda de Nord și statul membru al UE Irlanda, care nemulțumește Bruxellesul, sau apariția unei frontiere de facto în interiorul Regatului Unit, între Marea Britanie și Irlanda de Nord, care nemulțumește Londra.

Compromisul, convenit după disensiuni și negocieri îndelungate, protejează deopotrivă piața internă a UE cât și piața internă a Regatului Unit, precum și Acordul din Vinerea Mare care a pus capăt în 1998 conflictului intern nord-irlandez, se arată într-un comunicat comun emis de cele părți semnatare.

Acordul de la Windsor substituie Protocolul nord-irlandez pe care l-a negociat inițial fostul premier conservator britanic Boris Johnson în 2019.

Conform noului acord, Irlanda de Nord va face parte în continuare atât din piața unică comunitară a bunurilor - pentru a evita ridicarea unei frontiere fizice cu Irlanda, ceea ce ar periclita acordul de pace din 1998 - cât și din piața internă britanică.

Concret, acest nou acord scutește de controale produsele britanice destinate Irlandei de Nord, nu însă și pe cele destinate Republicii Irlanda, țară membră a UE. Precedentul acord (protocolul nord-irlandez) prevedea controale pentru toate produsele sosite în porturile nord-irlandeze, fiind astfel creată o frontieră de facto între Irlanda de Nord și Marea Britanie, situație față de care a protestat în special Partidul Democratic Unionist (DUP) nord-irlandez.

Semnarea acordului vineri survine după ce parlamentul de la Londra a adoptat miercuri așa-numita "frână de la Stormont", o clauză a textului care conferă legislativului nord-irlandez puterea de a obiecta asupra aplicării vreunei viitoare legislații a UE pe care ar considera-o contrară intereselor provinciei britanice