Pentru ca UE să devină neutră din punct de vedere climatic până în 2050, este nevoie de investiții private masive. Scopul taxonomiei UE este de a ghida investițiile private către activitățile care sunt necesare pentru atingerea neutralității climatice. Clasificarea utilizată în cadrul taxonomiei nu stabilește dacă o anumită tehnologie va fi inclusă sau nu în mixul energetic al unui stat membru. Scopul său este de a accelera tranziția, valorificând toate soluțiile disponibile care ne pot ajuta să ne atingem obiectivele climatice. În lumina recomandărilor științifice și având în vedere progresele tehnologice înregistrate până în prezent, Comisia consideră că investițiilor private în activitățile din sectorul gazelor naturale și al energiei nucleare le revine un rol important în procesul de tranziție.

"UE s-a angajat să atingă neutralitatea climatică până în 2050 și trebuie să utilizăm toate instrumentele pe care le avem la dispoziție pentru a ne îndeplini acest obiectiv. Or, sporirea volumului investițiilor private în tranziție este esențială pentru atingerea obiectivelor noastre climatice. Am stabilit astăzi condiții stricte ce vor permite mobilizarea finanțării în sprijinul acestei tranziții, renunțând la sursele de energie mai dăunătoare mediului, cum ar fi cărbunele. Și sporim totodată transparența pieței, astfel încât investitorii să fie în măsură să identifice cu ușurință activitățile din sectorul gazelor și al energiei nucleare atunci când iau decizii în materie de investiții", a declarat comisarul pentru stabilitate financiară, servicii financiare și uniunea piețelor de capital, Mairead McGuinness.

Actul delegat complementar privind taxonomia în domeniul climei adoptat miercuri de Comisia Europeană include activități economice suplimentare din sectorul energetic. Textul stabilește, în temeiul articolului 10 alineatul (2) din Regulamentul privind taxonomia, condiții clare și stricte sub rezerva respectării cărora anumite activități din sectorul nuclear și al gazelor naturale pot fi incluse ca activități de tranziție alături de cele vizate deja de primul Act delegat privind atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea, aplicabil de la 1 ianuarie 2022. Aceste condiții stricte sunt următoarele: atât în cazul sectorului gazelor naturale, cât și al energiei nucleare, activitățile trebuie să contribuie la tranziția către neutralitatea climatică; în cazul energiei nucleare, activitățile trebuie să îndeplinească o serie de cerințe în materie de securitate nucleară și de mediu; în ceea ce privește sectorul gazelor naturale, activitățile trebuie să contribuie la tranziția de la generarea energiei pe bază de cărbune către energia produsă din surse regenerabile. Condiții suplimentare mai specifice se aplică tuturor activităților de mai sus și sunt specificate în Actul delegat complementar adoptat astăzi.

De asemenea, Actul delegat complementar privind taxonomia în domeniul climei introduce cerințe specifice pentru întreprinderi, de a furniza informații privind activitățile lor în sectorul gazelor naturale și al energiei nucleare. Din rațiuni de transparență, Comisia a modificat astăzi Actul delegat de completare a Regulamentului privind taxonomia în ceea ce privește obligațiile de furnizare de informații, astfel încât investitorii să poată identifica activitățile din sectorul gazelor naturale sau al energiei nucleare care pot reprezenta oportunități de investiții și să poată face, așadar, alegeri în cunoștință de cauză.

Odată ce va fi fost tradus în toate limbile oficiale ale UE, actul delegat complementar va fi transmis în mod oficial colegiuitorilor spre examinare. Așa cum s-a întâmplat și cu celelalte acte delegate adoptate în temeiul Regulamentului privind taxonomia, Parlamentul European și Consiliul (care au delegat Comisiei competența de a adopta acte delegate în temeiul Regulamentului privind taxonomia) vor avea la dispoziție patru luni pentru a analiza documentul și, dacă vor considera că este necesar, pentru a formula obiecții la acesta. Ambele instituții pot solicita prelungirea perioadei de examinare cu două luni. Consiliul va avea dreptul să formuleze obiecții cu majoritate calificată consolidată, ceea ce înseamnă că trebuie întrunit un procent de cel puțin 72% dintre statele membre (și anume cel puțin 20 de state membre), reprezentând minimum 65% din populația UE, pentru a putea formula obiecții la actul delegat. Parlamentul European poate formula obiecții cu condiția unui vot în acest sens, exprimat în sesiune plenară, al unei majorități a membrilor săi (adică cel puțin 353 de deputați).

Odată încheiată perioada de examinare și cu condiția ca niciunul dintre colegiuitori să nu fi formulat obiecții, Actul delegat complementar va intra în vigoare și se va aplica începând cu 1 ianuarie 2023.