Pentru moment, liderii celor 27 de state membre UE nu par să poată ajunge la un acord cu privire la modalitatea de a relansa motorul economic iar un detaliu spune multe cu privire la divergențele lor. Contrar a ceea ce este o obișnuință, liderii europeni nu vor adopta nicio declarație comună la finalul summitului lor, desfășurat în sistem de videoconferință, și care va începe la ora 13:00 GMT.

În invitația trimisă șefilor de stat și de guvern, președintele Consiliului European, Charles Michel, le-a sugerat „să se pună de acord pentru a lucra la un fond de relansare cât mai rapid posibil”.

Sarcina ar urma să fie încredințată Comisiei Europene, care să lucreze rapid asupra acestui subiect, iar acesta va fi „principalul rezultat al Consiliului European”, anticipează o sursă europeană.

Aceasta în condițiile în care pandemia de coronavirus a lovit din plin economiile. Potrivit estimărilor Fondului Monetar Internațional, Uniunea Europeană ar urma să înregistreze în acest an o contracție record de 7,1% a Produsului Intern Brut în acest an. De asemenea, criza sanitară riscă să fie cea mai gravă cu care s-au confruntat statele din zona euro de la lansarea monedei unice în 1999.

În acest context, au reapărut vechile clivaje, care s-au manifestat după criza financiară din 2009. Pe de o parte sunt statele din sud, puternic afectate de pandemie precum Italia și Spania, care cer mai multă solidaritate financiară din partea vecinilor din nord. Însă acestea din urmă, în special Germania și Olanda, care au fost afectate într-o mai mică măsură de coronavirus, refuză să plătească pentru țările cărora le reproșează că nu au dat dovadă de disciplină bugetară în anii de creștere.

„Țările din sud au impresia că unele state membre, care în prezent sunt într-o poziție economică mai puternică, vor profita de această criză pentru a-și consolida poziția. Iar statele din nord cred că vecinii lor din sud vor profita de pandemia pentru a-și relaxa povara datoriilor pe care le-au contractat în trecut”, a concluzionat un înalt responsabil european.

Toată lumea este de părere că planul de relansare ar trebui să fie unul de mai multe sute de miliarde de euro, însă suntem departe de un acord cu privire la volumul exact. De asemenea, când vine vorba de problema spinoasă a finanțării acestui fond de relansare, au fost prezentate mai multe opțiuni, însă deocamdată nici una nu se bucură de unanimitate.

Autoritățile de la Roma, Madrid sau Paris pledează pentru datorii comune, în diferite forme, o idee care în mod frecvent a fost rezumată prin termenul 'coronabonduri'. Interesul acestor state din sudul Europei, în punerea la comun a datoriilor, este de a beneficia de dobânzile mai mici la care se împrumută statele din nord.

Se pune de asemenea întrebarea cu privire la legăturile între fondul de relansare și bugetul Uniunii Europene pentru perioada 2021-2027, care în principiu ar urma să fie adoptat până la sfârșitul anului. Această opțiune liniștește statele din nord pentru că furnizează un cadru legal dar în acceași timp riscă să genereze alte întrebări la fel de complicate, precum prioritatea pe care o vor avea cheltuielile de investiții după criză în raport cu cheltuielile tradiționale, precum cele pentru Politica Agricolă Comună.

Ultimele negocieri cu privire la bugetul multianual, care au avut loc în luna februarie înainte de criza economică și sanitară, s-au soldat cu un eșec răsunător.

Sursa:Agerpres