Raportul indică patru scenarii de destabilizare: de la nemulțumiri locale până la un „criză națională”, cu implicarea partidelor pro-ruse, structurilor religioase și autonomiei găgăuze. Cu cât presiunea socială este mai mare, cu atât sunt mai mari șansele ca protestele să capete caracter politic și regional, cu implicarea directă a actori precum Găgăuzia, Tiraspolul și sudul rusofon al țării, se arată în documentul la care face trimitere Disinfo. Autorii documentului sugerează că Moldova devine din ce în ce mai vulnerabilă nu doar economic și energetic, ci și social, iar Rusia este pregătită să transforme tensiunile acumulate în puncte de fractură geopolitică, cu scopul recuceririi influenței asupra Chișinăului prin proteste și presiune stradală masivă.

ZDG dă detalii despre avocatul care a cerut ca președinta Sandu să efectueze o expertiză psihiatrică: inculpat pentru declarații false, reprezentant al unui partid condus de o ex-procuroră afiliată lui Șor și deținător al unui canal de Telegram anonim. ZDG scrie că Hlopețchi practică avocatura din martie 2017. Pe parcursul timpului, acesta i-a reprezentat interesele lui Ruslan Popov, fost adjunct al ex-procurorului general Alexandr Stoianoglo. În prezent este reprezentantul partidului „Moldova Mare”, condus de fosta procuroră Victoria Furtună, afiliată oligarhului Ilan Șor. Acesta este fiul fostului șef-adjunct al Inspectoratului de Poliție Buiucani al Direcției de Poliție a municipiului Chișinău, Igor Hlopețchi, demis de două ori din sistem – în 2014 și în 2016. Pe 26 iulie 2024, Hlopețchi, învinuit de depunerea unui denunț fals și darea declarațiilor false, a fost achitat de prima instanță.

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a fost distinsă cu prestigiosul Premiu Theodor Heuss, un premiu acordat pentru angajamentul depus în promovarea și apărarea democrației, a drepturilor omului și a statului de drept, relatează DW. „A primi un premiu care poartă numele primului președinte al Republicii Federale Germania, un om care a contribuit la reconstrucția democrației în Europa postbelică, este mai mult decât o distincție personală. Este o realizare a poporului Moldovei, care continuă să lupte pentru libertate, demnitate și pentru valorile democratice”, a declarat Maia Sandu cu acest prilej. Președinta în funcție a primit premiul pentru angajamentul excepțional și implicarea sa personală pentru reformarea legislației și a instituțiilor statului moldovean, în vederea promovării democrației și alinierii țării la valorile europen. Punctul culminant al acestor eforturi a fost, în octombrie anul trecut, când moldovenii i-au acordat sprijinul pentru un nou mandat și au votat, prin referendum, adaptarea Constituției la normele europene în vederea integrării țării în UE.

Adevărul Moldova scrie că autoritățile de la București i-au anulat buletinul românesc lui Alexei Lungu, unul dintre vectorii intereselor rusești din Republica Moldova. Potrivit unor surse G4Media, fostul jurnalist al Sputnik, publicație interzisă după izbucnirea războiului din Ucraina, a călătorit în Rusia prezentând la frontieră cartea de identitate românească. Presa de la Chișinău a scris că, în urmă cu două luni, Centrul Național Anticorupție din Republica Moldova i-a comunicat lui Lungu calitatea de suspect într-un dosar în care este investigată finanțarea ilegală a partidului său cu fonduri din Rusia. Contactat de G4Media, Lungu a confirmat anularea buletinului, decizie despre care a aflat la începutul acestei luni, pe Aeroportul din Iași și a afirmat că „Ceea ce s-a întâmplat a fost dubios.” Publicația citată mai menționează că Lungu, în vârstă de 41 de ani, în prezent președintele Partidului „Șansă” din Republica Moldova, a obținut cetățenia română în urmă cu câțiva ani,

Europa Liberă anunță că Ucraina se pregătește să importe gaze prin conducta Transbalcanică, la un tarif integrat. Republica Moldova ar vrea și ea. Ucraina a spus că vrea să importe gaze din Grecia prin conducta Transbalcanică și speră că toate cele cinci țări prin care trece această conductă, inclusiv Republica Moldova, vor fi de acord să aplice un tarif de tranzit integrat și competitiv. Surse de la Chișinău spun că sprijină inițiativa. Aceste surse au mai spus Europei Libere că R. Moldova este „unul dintre promotorii acestui proiect” al tarifelor integrate pe conducta Transbalcanică, iar autoritățile „salută faptul că discuțiile avansează”.