Această decizie a fost susținută de Occident, care o consideră un mijloc de a menține dialogul fragil între părțile aflate conflict, însă este denunțată în special de extrema-dreaptă, care o consideră o concesie făcută Kremlinului.

Mai multe ciocniri au avut loc între zeci de deputați în sala de plen înaintea votului. Un parlamentar al partidului naționalist Svoboda a aruncat o grenadă fumigenă în sală.

Legea a fost adoptată cu votul a doar 229 de deputați, minimum necesar fiind de 226. Președintele Petro Poroșenko ar urma să promulge rapid legea pentru ca aceasta să intre în vigoare.

Legea stipulează totuși că nu poate intra în vigoare decât după plecarea de pe teritoriul ucrainean a trupelor și armamentelor ruse.

Kievul și Occidentul acuză Kremlinul că îi susține militar pe rebeli, lucru pe care Moscova îl dezminte, în ciuda numeroaselor mărturii privind prezența militarilor săi în zona de conflict.

Această lege privind statutul special a fost adoptată inițial pentru trei ani în septembrie 2014 în cadrul acordurilor de pace de la Minsk, încheiate după înfrângerea usturătoare a armatei ucrainene în orașul Ilovaisk, unde sute de soldați au murit în câteva zile.

Legea, care nu a fost niciodată aplicată de rebelii pro-ruși, care resping autoritatea Kievului, consolidează autonomia zonelor separatiste, promițându-le în special să își creeze propriile miliții și acordând un statut mai avantajos pentru limba rusă, majoritară în regiune.

Conflictul armat din estul Ucrainei, izbucnit în 2014, a făcut peste 10.000 de morți.