Cu acest prilej, liderul de la Kremlin, care s-a impus în ultimii ani ca un actor major în Orientul Mijlociu, ar putea încerca să exercite presiuni pentru relansarea procesului politic în Siria.

În ceea ce privește problema iraniană, după summitul de la Sofia, în cursul căruia europenii au făcut front comun, întrevederea prevăzută după-amiază între Putin și Merkel în stațiunea de la malul Mării Negre se anunță a fi dominată de decizia recentă a președintelui Trump de a retrage SUA din acordul internațional privind programul nuclear iranian.

Acest dosar este un subiect rar de apropiere între europeni și Moscova, ale căror relații au fost afectate de ani de dezacorduri legate de conflictul sirian, anexarea Crimeii și războiul din estul Ucrainei. Aceste tensiuni nu au făcut decât să se înrăutățească în ultimele luni, după otrăvirea fostului spion rus Serghei Skripal în Anglia, situație care provocat un val istoric de expulzări ale unor diplomați.

Europenii doresc să evite cu orice preț ca Teheranul să renunțe la acord și să-și reia programul de înarmare nucleară. Ei doresc de asemenea să-și protejeze investițiile în Iran, amenințate ca urmare a restabilirii sancțiunilor economice de către Washington.

"Toți cei din UE împărtășesc opinia că acordul nu este perfect, dar că ar trebui să rămânem în acest acord și să continuăm negocierile cu Iranul pe alte teme, cum ar fi rachetele balistice", a declarat joi Angela Merkel.

Aliată a Teheranului, îndeosebi în ceea ce privește sprijinul acordat regimului sirian al lui Bashar al-Assad, Rusia a intensificat în ultimele zile contactele diplomatice pentru a încerca să mențină acordul calificat de Moscova drept ''crucial pentru stabilitatea regională și în întreaga lume".

"Va fi un schimb de opinii foarte interesant, având în vedere că nu au existat contacte directe de foarte mult timp" între cei doi lideri, care vorbesc limbile germană și franceză și au convorbiri telefonice în mod constant, a afirmat consilierul Kremlinului, Iuri Ușakov.

Printre celelalte subiecte care se află pe agenda convorbirilor celor doi lideri figurează de asemenea criza siriană și conflictul între guvernul pro-occidental și rebelii pro-ruși în estul Ucrainei. Berlinul și Moscova sunt împreună cu Parisul garanți ai acordurilor de pace semnate la Minsk în 2015 cu scopul de a pune capăt acestui conflict sângeros în care au fost uciși peste 10.000 de oameni de la declanșarea sa, în aprilie 2014. Dar acordurile sunt blocate și lupte au loc aproape zilnic.

Cancelarul și președintele rus vor încerca, potrivit Moscovei, să organizeze o reuniune în format de patru, cu președintele francez și șeful statului ucrainean, Petro Poroșenko, pentru a discuta asupra unei eventuale misiunii ONU de menținere a păcii în zonă. Ultimul summit cvadripartit din octombrie 2016 pe tema aplicării acordului de la Minsk a fost neconcludent.

Merkel și Putin ar urma, de asemenea, să discute aspecte legate de construirea unui al doilea gazoduct submarin între Germania și Rusia prin Marea Baltică, un proiect contestat de mai multe țări din UE.

Aceasta este prima întâlnire bilaterală între Putin și Merkel în ultimul an, ultima având loc tot la Soci, în mai 2017.