După discuții tensionate la Geneva între viceminiștrii de externe american și rus, Wendy Sherman și Serghei Riabkov, NATO și Moscova au constatat miercuri la Bruxelles "divergențele" lor profunde privind securitatea în Europa.

La fel, nu se așteaptă niciun progres spectaculos în Austria.

"Nu cred că vor exista rezultate concrete în această săptămână. Obiectivul nostru principal este de a stabili un dialog", a rezumat ambasadorul american la OSCE, Michael Carpenter.

"Pozițiile noastre sunt la antipozi (cu Moscova), dar asta nu înseamnă că nu putem găsi un teren de înțelegere", a declarat el la postul de televiziune independent rus Dojd. Miza este de "a stabili sub ce forme poate fi aprofundată discuția în lunile următoare", a adăugat diplomatul american.

Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), o platformă multilaterală de discuții Est-Vest din perioada Războiului Rece, se pretează deosebit de bine acestui exercițiu.

Această instanță este un rar loc de schimb de idei în care Statele Unite și Rusia sunt ambele membre.

Joi, este prima întâlnire din acest an, în prezența ambasadorilor din cele 57 de țări ale OSCE.

După prezentarea în cursul dimineții a priorităților noii președinții poloneze, secretarul general Helga Schmid va susține o conferință de presă la orele 12.30 (11.30 GMT).

Occidentalii acuză Moscova că a trimis în ultimele săptămâni circa 100.000 de soldați, tancuri și artilerie la frontiera cu Ucraina pentru a pregăti un atac împotriva acestei țări, intenție negată de autoritățile ruse.

Pe teren, condițiile s-au deteriorat pentru observatorii OSCE din zonele controlate de separatiștii proruși, a deplâns ambasadorul american, arătându-se "profund îngrijorat".

Din 2014, Organizația este însărcinată cu monitorizarea respectării acordurilor de pace de la Minsk în estul rebel al Ucrainei.

"Misiunile de supraveghere nu au detectat până acum nimic anormal pe teritoriu", dar la frontieră "nu putem ști ce se întâmplă", a avertizat Michael Carpenter.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, s-a arătat și el alarmist miercuri.

"Riscul unui nou conflict armat este real. Ieșirea din criză depinde de Rusia. Trebuie să se angajeze în dezescaladare", a subliniat el.

La rândul său, Moscova susține că această desfășurare militară este o reacție la prezența percepută în creștere și amenințătoare a NATO în ceea ce consideră că este zona sa de influență.

Rusia refuză, de asemenea, orice extindere a Alianței Nord-Atlantice la țări aflate în sfera sa de influență, ca Ucraina.

"Rusia a propus fundamente care seamănă mult cu o revenire la statu quo-ul de dinainte de 1975, adică un format Ialta 2 care duce de fapt la resurgența blocurilor, a zonelor de influență", și-a exprimat îngrijorarea ministrul francez de externe, Jean-Yves Le Drian, într-un interviu acordat AFP.

"Pentru noi, este inacceptabil", a insistat el, reluând cuvintele șefului diplomației europene, Josep Borrell, care a acuzat Moscova că dorește "să reconstituie blocul geopolitic sovietic în Europa și să încerce o decuplare între Statele Unite și Europa".