1896
După absolvirea studiilor militare, locotenent-colonelul Constantin Prezan devine adjutantul principelui moștenitor Ferdinand, iar Olga, soția sa, doamnă de onoare a principesei Maria, transmite TVR Moldova.

1916
Conduce Armata de Nord, care va străpunge Carpații Orientali pentru eliberarea Transilvaniei de sub stăpânirea Austro-Ungariei. Din cauza înfrângerilor suferite de armata română în zona de sud a frontului, trupele generalului Prezan au fost nevoite să se retragă. Alături de generalul francez Henri Berthelot, el a conceput un plan de apărare a Bucureștiului, care a însemnat o puternică rezistență în fața inamicului.
În decembrie 1916, Constantin Prezan a fost numit șef al Cartierului General al Armatei Române și a început o acțiune de reformare a structurii administrative din armată.

1917
Generalul Prezan a jucat un rol important în elaborarea planurilor de luptă care au dus la victoriile de la Mărăști, Mărășești și Oituz, stopând marșul ofensivei Puterilor Centrale la flancul stâng al Frontului de Est.
 
Ca urmare a evoluției războiului, la 21 noiembrie 1917 Regele Ferdinand preda comanda de căpetenie a armatei șefului Marelui Cartier General, generalul Constantin Prezan. Această mișcare a avut rolul de a-l proteja pe regele României de o situație umilitoare, în eventualitatea unei posibile capitulări în fața Puterilor Centrale.
 
1918 - 1920
După reintrarea României în război, la 9 noiembrie 1918, generalul Constantin Prezan a fost numit, din nou, Șef al Marelui Cartier General, având ca prim obiectiv mobilizarea comandamentelor, forțelor și mijloacelor și de constituire a dispozitivului strategic. Una dintre principalele operațiuni pe care le-a coordonat a fost alungarea trupelor maghiare din Transilvania, înfrângerea armatei Ungariei sovietice și ofensiva până la Budapesta.
 
1929 - 1930
Fiind un om al armatei, generalul Constantin Prezan a refuzat sistematic o implicare activă în viața politică. Astfel, nu a acceptat, în anul 1929, nominalizarea pentru locul rămas vacant din Consiliul de Regență. De asemenea, a renunțat, în două rânduri, la oportunitatea de a deveni Prim Ministru. La 14 iunie 1930, prin Înalt Decret, generalul Constantin Prezan a fost ridicat la gradul de Mareșal al României.

„Acțiunea sa de străbatere în Ardeal fusese eficace și se menținuse și după catastrofa din Muntenia. Ajuns conducător al defensivei din Moldova, arătase sânge rece, dreaptă măsură, atât optimism cât trebuia pentru a domina dezorientarea și demoralizarea și pentru a fi gata oricând de hotărârile reparatoare ale revanșei. Ieșise complet curat, numai cu moșioara sa din Vaslui, dintr-o situație în care atâția au făcut avere. Avea o singură dorință: de a putea să organizeze, fără servituți de partid, armata pe care o condusese cu atâta demnitate”. Nicolae Iorga, O viață de om, așa cum a fost.

 
27 august 1943
La 27 august 1943, Constantin Prezan s-a stins din viață și a fost înmormântat cu funeralii naționale, în curtea reședinței sale de la Schinetea, Vaslui.