Acum un secol, pe 27 martie, Sfatul Țării de la Chișinău a votat Unirea Basarabiei cu România. În spatele acestui vis realizat au stat oameni, oameni care, într-o perioadă de cumpănă, au putut să racordeze interesele politice, naționale, sociale la un singur ideal, cel de unitate națională. Începând de azi și până pe 27 martie TVR Moldova va proiecta biografiile artizanilor Marii Uniri, precum Constantin Stere, Alexandru Marghiloman, Ion Inculeț și mulți alții în cadrul Campaniei Generația Unirii.

Ieri, 5 martie, a fost prezentat Pantelimon Halippa, unul dintre fondatorii mișcării unioniste din Basarabia, numit și apostolul Unirii Basarabiei cu România. Pan Halippa a fost un publicist și om politic român basarabean, unul dintre cei mai importanți militanți pentru afirmarea spiritului românesc în Basarabia și pentru unirea cu România. S-a născut la 1 august 1883, în localitatea Cubolta, județul Soroca. În anii 1906-1907 s-a apropiat de tinerii intelectuali români, colaborând la „Revista Basarabia", prima publicație în limba română a epocii. A urmat „Cuvânt Moldovenesc", cea dintâi revistă moldovenească din Rusia, asumându-și  întreaga muncă redacțională. A pledat pentru naționalizarea învățământului, pentru reforma agrară, și a participat la constituirea Sfatului Țării din Basarabiei.

Anul 1918 l-a găsit pe Halippa în fruntea curentului pro-unire. A fost ales vicepreședinte, apoi chiar președinte al Sfatului Țării. Pan Halippa a contribuit la organizarea Basarabiei, la proclamarea Republicii Democratice Moldovenești și a independenței, dar și la votarea Declarației de Unire a Basarabiei cu România.

Era un vis care devenea realitate. De aceea, Pan Halipa a participat la Congresul General al Bucovinei, iar la 1 decembrie 1918 la Adunarea Națională de la Alba Iulia. El a transmis un mesaj de susținere și de solidaritate națională a românilor basarabeni.

În una dintre scrierile sale, Pan Halippa  menționa că Unirea a fost cea mai mare bucurie din viața lui, pentru că a văzut cu ochii lui împlinirea visului poporului român. Nepoata lui, Veronica Hallippa, își amintește cât de importantă a fost această zi pentru el.

Manifestând un viu interes față de trecutul provinciei natale, Pantelimon Halippa a dat publicității un șir de studii și articole axate pe tematica istorică basarabeană.

În anii 40-50, Pan Halippa a protestat energic împotriva reocupărilor succesive ale Basarabiei de către Armata Roșie și la reintroducerea regimului dictatorial comunist sovietic anti-românesc. A fost arestat și închis la Sighet, apoi predat rușilor comuniști și trimis în lagăr în Siberia, eliberat și retrimis la Gherla, în România, de unde a fost eliberat în 1957. Se încheia o nouă poveste.

Pan HalipPa nu a reușit să vadă România reîntregită din nou. S-a stins din viață la 30 aprilie 1979, la vârsta de 96 de ani. A fost înmormântat în Romania, la cimitirul de la mănăstirea Cernica, locul de veșnică odihnă a mai multor basarabeni unioniști.