Turcia: Consiliul Militar Suprem. SCHIMBĂRI în armata turcă
-
05 August 2015 14:51
Turcia a reînnoit, cu ocazia Consiliului Militar Suprem (YAS) anual, statul major al armatei sale, pe fondul intervențiilor împotriva rebelilor kurzi și grupării Statul Islamic (SI) în Siria, a anunțat, miercuri, 5 august, președinția turcă
Pe parcursul a trei zile de reuniuni la Ankara, YAS, condus de premierul islamo-conservator Ahmet Davutoglu, a decis promovări și avansări de ofițeri, în timp ce armata turcă luptă pe mai multe fronturi.
Necdet Ozel, actualul șef al statului major al armatei turce, care se pensionează, a fost înlocuit, cum era de așteptat, de comandantul forțelor armate terestre, generalul Hulusi Akar, a anunțat purtătorul de cuvânt al președinției, Ibrahim Kalin.
Forțele armate turce luptă pe mai multe fronturi de peste două săptămâni. Aviația sa militară și-a întețit loviturile asupra bazelor Partidului Muncitoresc din Kurdistan (PKK) din sud-estul țării și din nordul Irakului, după ce a țintit jihadiști în Siria.
Actualul șef al armatei care supraveghează regiunile din Marea Egee (vest), generalul Galip Mendi, a fost promovat în fruntea jandarmeriei, corp militar ce organizează în special operațiuni împotriva rebelilor kurzi.
După procesele Ergenekon și Balyoz, două dosare răsunătoare care au zguduit instituția militară altădată inviolabilă în Turcia, nominalizările și promovările în cadrul armatei au făcut obiectul unor controverse.
Astfel, în marină, cea mai afectată de aceste cazuri de comploturi antiguvernamentale, mandatul amiralului Bulent Bostanoglu a fost prelungit cu încă un an, deoarece nu exista un alt ofițer cu un grad la fel de înalt care să-i poată succeda.
Prin recenta achitare a mai multor sute de militari în cele două dosare, aceștia din urmă speră să-și reia ascensiunea normală în cariera lor.
Puterea islamo-conservatoare ce conduce Turcia, țară membră în NATO din 2002, a pus în aplicare reforme pentru a struni armata, care a inițiat patru lovituri de stat din 1960.
Un atac survenit la 20 iulie în Suruc (sud) și care a făcut 32 de morți printre tineri militanți kurzi a declanșat un ciclu de represalii între gherila kurdă și armata turcă, aceasta din urmă fiind acuzată că nu a protejat populația locală de atacul din partea SI.
De atunci, armistițiul cu PKK, care era în vigoare de mai mult de doi ani, a eșuat, iar aviația turcă a desfășurat numeroase bombardamente asupra PKK și jihadiștilor din Siria, informează AFP.