Printre numeroasele articole dedicate crizei refugiaților și conflictului din Siria, presa internațională inserează și relatări despre trimiterea în judecată a premierului Victor Ponta.

Procurorii români l-au trimis oficial în judecată pe primul ministru pentru fapte de corupție, între care evaziune fiscală și spălare de bani, scrie Washington Post, precizând că Ponta este primul șef de guvern în funcție trimis în fața instanței.

"Deja rănit de șocanta înfrângere în alegerile prezidențiale din luna noiembrie a anului trecut și confruntat cu alegeri generale anul viitor, Ponta a rezistat apelurilor la demisie și până acum are susținerea partidului său de stânga și a aliaților pentru a rămâne la putere", notează New York Times.

Totuși, adaugă aceeași gazetă americană, "trimiterea în judecată a premierului intervine într-un moment delicat pentru guvernul lui, care tocmai a obținut adoptarea unui controversat program de reduceri fiscale și ar putea începe curând negocierile în vederea unui nou acord de asistență cu FMI".

"Singura concesie făcută de Ponta în fața scandalului a fost renunțarea la funcția de președinte al Partidului Social Democrat", remarcă La Repubblica, adăugând că atitudinea premierului "prejudiciază încrederea investitorilor străini în eforturile României de a asigura transparență în politică, economie și justiție".

Șeful guvernului român "își va împărți timpul între guvern și tribunal", conchide AFP, care constată că "după ce afirma la începutul anului 2015 că va renunța la funcție în cazul în care va fi deferit justiției, șeful guvernului face o piruetă".

Și de fapt, "nimic din legislația română nu îl obligă să demisioneze", remarcă în continuare agenția de presă franceză.

Presa internațională este însă mult mai interesată de criza refugiaților.

Luată cu asalt de peste 7.000 de refugiați, după cum citim în Financial Times, Croația spune că nu mai poate primi alți migranți, relatează The Guardian.

Într-un interviu acordat ziarului Le Figaro, premierul ungar Viktor Orban anunță că va ridica un nou gard la frontiera cu Croația.

Aflată la rândul ei în alertă, "Bulgaria comasează 1.000 de militari la granița cu Turcia", informează cotidianul Haberturk de la Ankara.

Iar din Bulgaria, Sega face socoteala că "în ultima jumătate de an, prin Bulgaria au trecut 19.000 de migranți".

Țintă a majorității refugiaților, "Germania va fi silită să-și reformeze actuala lege a azilului sau să o abolească cu totul", este de părere Der Spiegel, în timp ce Financial Times informează că ministrul german al biroului migrației a demisionat, întrucât "nu a prevăzut unele efecte" ale amplorii valului de refugiați.

Sub presiunea evenimentelor, Parlamentul European aprobă propunerea de redistribuire între statele membre a 120.000 de azilanți, scrie La Stampa.

Iar La Vanguardia din Spania relatează despre organizarea unui summit extraordinar pe tema refugiaților.

Cu mențiunea că "Ungaria, Republica Cehă, Slovacia și România resping fățiș sistemul de cote obligatorii".

În orice caz, "valul de migranți continuă să se reverse spre Europa occidentală, oamenii fugind din calea conflictelor și represiunii din Siria, din Afganistan și din alte părți", scrie Le Monde și cuantifică: 500.000 de bărbați, femei și copii au ajuns în blocul comunitar de la începutul anului".

"Europa și Statele Unite plătesc pentru pasivitatea lor în privința Siriei lui Assad", conchide Wall Street Journal.

Același jurnal notează că "Statele Unite cântăresc inițierea unor discuții cu Rusia pe tema activității militare în Siria".