Trei proiecte de lege ajunse în Parlament propun ca o serie de autorități, inclusiv Agenția Serviciilor Publice, să nu organizeze licitații publice atunci când fac achiziții. În contextul în care acest domeniu este în continuare vulnerabil la situații de corupție, aceste inițiative reduc din transparența cheltuirii banilor publici, afirmă experții.

În 2015, Parlamentul Republicii Moldova a adoptat o lege nouă cu privire la achizițiile publice, care urma să corespundă directivelor europene în acest sector. De atunci și până în prezent, norma a fost amendată de cinci ori, fapt ce denotă că nu a fost consultată suficient cu societatea civilă și cu mediul de afaceri, înainte de a fi votată, consideră Stanislav Ghilețchi, expert al Institutului pentru Politici și Reforme Europene. Totodată analistul  atenționează că autoritățile își propun  să introducă în această lege   mai multe excepții care nu sunt conforme cu normele europene și care ar crea mai multe riscuri de delapidare a fondurilor bugetare.

„Toate aceste trei legi doresc să majoreze numărul de excepții de la cadrul formal de achiziții publice. Cel mai grav este proiectul 310 care dorește să excludă Agenția de Servicii Publice de la respectarea prevederilor achizițiilor publice. După câte cunoaștem, agenția va îngloba mai multe instituții, va avea un buget impunător.”

În prezent, nici întreprinderile de stat nu sunt obligate să organizeze licitații publice, mai subliniază experții.

Volumul resurselor bugetare care sunt cheltuite pentru achiziții publice se ridică la 6-7 la sută din Produsul Intern Brut, a menționat Andrei Munteanu, membru al Curții de Conturi. Deși legislația a fost schimbată după model european, Curtea de Conturi constată în continuare nereguli de zeci de milioane de lei, a remarcat reprezentantul acestei instituții.

„Încălcările se datorează unui management defectuos, să pornim de la divizarea achizițiilor și putem continua cu multe lucruri. Se găsesc acele puncte slabe care pot fi ocolite și ajungem la cheltuială a banilor publici în sume enorme. Procurăm bunuri pe care ulterior nu le utilizăm, pentru că nu avem niște reactive pentru ele și nu am prevăzut asta. Sau procurăm bunuri de care nu avem nevoie și stau în stocuri active de milioane, zeci de milioane și nu se utilizează.”

Multe dintre autoritățile statului nu sunt suficient de pregătite pentru a face achiziții publice eficiente, potrivit Danielei Panuș, specialist în cadrul Agenției Achiziții Publice.

„Una dintre cele mai mari probleme sunt capacitățile instituționale și anume faptul că se pune accentul pe respectarea cu strictețe a rigorilor birocratice și mai puțin timp au autoritățile pentru analiza pieței.”

Experții mai constată tergiversată implementării sistemului de achiziții electronice, care este testat încă din 2012, dar nu a reușit să fie aplicat la nivel național. După reforma acestui sector, a fost creată și o nouă Agenție, de soluționare a contestațiilor în achiziții publice. Până în 2015, contestațiile erau soluționate de Agenția Achiziții Publice, care aproba și contractele de achiziții, fapt ce crea o situație de conflict de interese. În prezent, această autoritate nu mai aprobă contractele de achiziții, dar efectuează controale ex-post, în funcție de riscurile evaluate.