La prezentarea studiului cu genericul: „De ce trebuie să investim în siguranța rutieră?”, autorul cercetării, Tudor Arnăut, bursier al programului „Politici Publice pentru Dezvoltare”, menționează necesitatea elaborării unui mecanism de colectare a datelor complexe privind accidentele rutiere. Tânărul consideră că Primăria municipiului Chișinău trebuie să creeze o secție nouă în cadrul Direcției generale transport public și căi de comunicație care ar fi direct responsabilă de siguranța rutieră din capitală.

„Atât autoritățile centrale, cât și autoritățile locale trebuie să perceapă siguranța rutieră ca un domeniu strategic al administrării. Să stabilească o linie bugetară separată pentru finanțarea acțiunilor în domeniul siguranței rutiere și să privească banii alocați în domeniu drept o investiție, și nu drept cheltuieli adăugătoare la buget. Acordând atenția necesară acestui domeniu, autoritățile ar sensibiliza și responsabiliza mai mult cetățenii cu privire la siguranța rutieră”, a remarcat bursierul, citat într-un comunicat de presă emis de IPRE.

Coordonatorul de programe la Fundația Soros-Moldova, Ana Corețchi, a menționat că, pe lângă recomandările autorului, e bine de pus accentul și pe partea educațională. „Dacă vom contribui la creșterea responsabilității cetățenilor încă de pe băncile școlii, aceasta va fi o contribuție majoră la soluționarea în perspectivă a acestor probleme”, a adăugat coordonatorul de programe.

Stanislav Ghilețchi, mentor în cadrul programului „Politici Publice pentru Dezvoltare”, a subliniat unele dificultăți întâmpinate în abordarea problemei în cauză. „Chiar dacă cunoaștem că există problema siguranței rutiere, nu întotdeauna este simplu de analizat subiectul și de identificat soluții eficiente și eficace, care ar putea să fie implementate la nivelul autorităților. Astfel, la momentul actual nu există un mecanism sistematic la nivelul autorităților publice locale de a înțelege de fapt care sunt cauzele accidentelor pe anumite intersecții și nu este depus acest efort de a îmbunătăți calitatea infrastructurii rutiere. Cred că aici ar trebuie să se depună mai mult efort, iar studiul prezentat astăzi oferă mai multe soluții în acest sens”, a remarcat mentorul.

Ilie Bricicaru, specialist în siguranța rutieră și director al Observatorului Siguranță Rutieră din cadrul Universității Tehnice a Moldovei, a subliniat că  în siguranța rutieră este important să fie abordate atât situațiile de până la accident, cât și după. „Atunci când vorbim despre prevenție, este important de menționat ce se întâmplă cu infrastructura, deoarece dacă proiectăm drumuri proaste, atunci e greu și de întreținut aceste drumuri. Deci, este important ca până la accident să proiectăm o infrastructură sigură, care să asigure toate elementele necesare ca omul să se simtă în siguranță”.

„Atât la nivel legal, cât și a delimitării atribuțiilor, dar și a responsabilităților, pe care le au autoritățile locale, tot ce înseamnă infrastructura rutieră, pietonală sau de transport, este în responsabilitatea Primăriei. Demult nu mai sunt timpurile când exista „poliția rutieră” sau nu mai există rolul statului în tot ceea ce înseamnă politica locală de organizare a traficului. Dacă autoritatea locală decide că de astăzi pe această stradă se va circula cu 30 km la oră sau facem o pietonală sau o parcare, atunci nimeni nu poate să interzică Primăriei să facă acest lucru. Din păcate, foarte mulți specialiști sau funcționari care sunt responsabili de acest lucru au rămas cu percepția încă în structura veche, iar când vin astfel de propuneri de politici au o sumedenie de răspunsuri de ce nu este posibil de făcut ceva. Deci, ar trebui să schimbăm mecanismul, astfel ca cei care sunt responsabili să înceapă să lucreze cu adevărat”, a menționat Victor Chironda, expert în mobilitate urbană, ex-viceprimar.

Studiul  a fost elaborat în cadrul proiectului „Politici publice pentru dezvoltare”, implementat de IPRE, în cooperare și cu susținerea financiară a Fundației Soros Moldova. Opiniile exprimate în acest studiu de politici publice aparțin în exclusivitate autorului și nu reflectă neapărat punctul de vedere al Fundației Soros Moldova și/sau al IPRE.