Tradiții și obiceiuri de Sâmbăta Mare. Mitropolia Basarabiei va aduce Sfânta Lumină în Republica Moldova, prin intermediul Patriarhiei Române
-
19 Aprilie 08:51
Sâmbăta Mare reprezintă ziua în care trupul lui Iisus Hristos a fost pus în mormânt. Este de asemenea ultima zi a Săptămânii Patimilor, în care creștinii ortodocși se pregătesc pentru sărbătoarea Învierii Mântuitorului. În ultima zi din Postul Paștelui sunt urmate mai multe tradiții și obiceiuri și, tot astăzi, ajunge în țară Lumina Sfântă de la Ierusalim.
Tradiții în Sâmbăta Mare
Sâmbăta Mare este ultima zi în care se mai fac pregătiri pentru Paște. De obicei, în această zi se sacrifică mielul, care este simbolul lui Iisus în tradiția creștină. Atunci când Iisus a murit pe cruce pentru mântuirea lumii ca un miel nevinovat, a fost numit „Mielul lui Dumnezeu”, simbolizând sacrificiul său desăvârșit.
De obicei, de pe masa creștinilor, în ziua de Paște nu lipsesc preparatele din miel, precum: drobul, borșul de miel, stufatul sau friptura, relatează Agerpres. În Sâmbăta Mare, gospodinele pregătesc mâncarea pentru masa de Paște și fac ultimele retușuri prin casă.
Principala grijă a oamenilor înainte de sărbătoarea Sfintelor Paști nu este însă mâncarea, ci primenirea hainelor, notează site-ul www.romanianmonasteries.org.
Încă de la începutul Postului, gospodinele croiesc cămăși noi, atât pentru ele cât și pentru restul familiei, pentru a le purta în ziua de Paști. Seara, gospodinele pregătesc coșul pe care urmează să-l ducă la biserică, la slujba de Înviere.
În el pun, de regulă, o lumânare, ouă roșii, pască și cozonac. În unele zone se mai pun și o bucată de slănină, șuncă, zahăr, făină, sare, usturoi, busuioc, cârnați și o coptură în formă de miel. Peste toate acestea se așterne cel mai frumos ștergar din casă.
Înainte de miezul nopții, se pornește către biserică, unde credincioșii primesc lumină, semn al Învierii Domnului. După slujbă, oamenii merg la cimitir și aprind și acolo lumânări, pentru a vesti și celor de dincolo Învierea Mântuitorului.
Sfânta Lumină, adusă de la Ierusalim în Sâmbăta Mare, va ajunge și la Chișinău
Sfânta Lumină de la Ierusalim va fi oferită tuturor credincioșilor din Mitropolia Basarabiei, în noaptea de Înviere, ca semn al biruinței lui Hristos asupra morții și al comuniunii vii în lumina Învierii.
Această binecuvântare este cu putință prin purtarea de grijă a Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, și datorită dragostei părintești și stăruinței Înaltpreasfințitului Părinte Petru, Arhiepiscopul Chișinăului, Mitropolitul Basarabiei și Exarhul Plaiurilor.
În seara zilei de sâmbătă, 19 aprilie 2025, Părintele Arhimandrit Teofil Anăstăsoaie, Superiorul Așezămintelor Patriarhiei Române din Țara Sfântă, va aduce Lumina Sfântă de la Ierusalim, care va fi preluată la Aeroportul Internațional Otopeni de reprezentanții tuturor eparhiilor Patriarhiei Române.
Reprezentanții Mitropoliei Basarabiei vor aduce Sfânta Lumină în aceeași seară, în jurul orei 21:00, la Aeroportul Internațional Chișinău, unde va fi întâmpinată solemn de către:
- Înaltpreasfințitul Părinte Petru, Arhiepiscopul Chișinăului, Mitropolitul Basarabiei și Exarhul Plaiurilor
- Preasfințitul Părinte Antonie, Episcop de Bălți
- Preasfințitul Părinte Veniamin, Episcop al Basarabiei de Sud
- Preasfințitul Părinte Nectarie de Bogdania, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Chișinăului și o delegație de clerici din cele trei eparhii.
După acest moment, Sfânta Lumină va fi distribuită în protopopiatele din întreaga Mitropolie, pentru a fi oferită tuturor parohiilor, iar mai apoi credincioșilor, în noaptea de Înviere.
Toți credincioșii din Chișinău și împrejurimi sunt așteptați cu dragoste și bucurie la Paraclisul Mitropolitan „Sfântul Ioan Teologul” al Reședinței Mitropolitane, unde Înaltpreasfințitul Părinte Mitropolit Petru va aduce și va oferi personal Sfânta Lumină, imediat după revenirea sa de la aeroport.
Cum ajunge Lumina Sfântă la credincioși
Lumina Sfântă este considerată un miracol al ortodoxiei, care se întâmplă în fiecare an de Paște la Ierusalim, în timpul Vecerniei Mari din Sâmbăta Mare, între orele 12,30 și 14,30, când deasupra Sfântului Mormânt se aprinde un foc care se pogoară din cer, manifestându-se diferit în fiecare an și care, în primele minute, nu frige.
Lumina este adusă credincioșilor de Patriarhul Ierusalimului. Sfântul Mormânt este inspectat încă din Vinerea Mare, imediat după Prohod. Cei care fac această verificare - pentru a nu exista nicio bănuială de înscenare - sunt polițiști civili, care nu sunt creștini.
De obicei, aceștia sunt trei: un arab, un turc și un reprezentant al Statului Israel. Rolul lor este de a inspecta încăperea Sfântului Mormânt pentru a nu exista vreo sursă de foc.
De asemenea, îi controlează corporal pe cei care vor pătrunde acolo în momentul ceremoniei religioase. Apoi, la momentul potrivit, luminile se sting, ușa se sigilează, iar la intrare rămân doar gardienii. După desfășurarea slujbei, Patriarhul Ierusalimului, îmbrăcat doar cu un stihar alb, cu epitrahil și brâu, se îndreaptă spre Sfântul Mormânt
La intrare, el este controlat de polițiști în prezența martorilor care aparțin tuturor confesiunilor. Patriarhul desigilează intrarea în Mormânt și pătrunde în prima încăpere, în "Capela Îngerului", însoțit - conform tradiției - numai de un arab de religie islamică.
Mai departe, patriarhul intră singur în încăperea propriu-zisă a Mormântului și îngenunchează în fața lespedei. Ulterior, după rugăciune, cei prezenți în biserică au adesea prilejul să observe o lumină precum un fulger, care vine prin cupola aflată deasupra Capelei Sfântului Mormânt. Pelerinii compară această lumină cu un glob care se împrăștie în mici bucăți.
Această lumină ajunge până la lespedea Sfântului Mormânt, aprinzând astfel vata presărată deasupra. Rolul patriarhului este de a lua în mâini această vată aprinsă, a o așeza în două cupe de aur și a se întoarce în 'Capela Îngerului'. Ulterior, patriarhul aprinde două mănunchiuri de câte 33 de lumânări, apoi iese și împarte lumina credincioșilor.
