Secretarul general al Consiliului Europei, Thorbjorn Jagland, și-a exprimat luni, 25 ianuarie, 'îngrijorarea', într-o scrisoare trimisă președintelui francez François Hollande, în legătură cu prelungirea stării de urgență instituită după atentatele din noiembrie de la Paris, relatează AFP.

În scrisoare, Thorbjorn Jagland a afirmat că 'a aflat cu îngrijorare că prelungirea stării de urgență ar putea fi luată în considerare' în Franța și a atras atenția în legătură cu 'riscurile care pot rezulta din prerogativele oferite executivului' pe perioada stării de urgență.

'Mă refer între altele la condițiile în care pot fi efectuate percheziții administrative și (pot fi impuse) consemnări la domiciliu', a declarat secretarul general al organizației pentru apărarea drepturilor omului în scrisoarea sa.

Thorbjorn Jagland și-a exprimat totodată speranța că 'proiectele de reforme constituționale și ale codului penal vor continua să ofere garanțiile necesare în ceea ce privește respectarea libertăților fundamentale'.

'Mă refer, în special, la dispoziția privind utilizarea armelor de foc de către forțele de ordine și la restricțiile privind libertatea de a pleca și a veni', a mai spus Jagland.

'Consiliul Europei este gata să-și ofere sprijinul, dacă-l considerați util, pentru ca reformele pe care le-ați anunțat să respecte normele europene privind drepturile omului', a mai spus secretarul general al CoE.

La sfârșitul lunii noiembrie, Franța a informat Consiliul Europei că a decis suspendarea aplicării Convenției Europene a Drepturilor Omului, ca urmare a instituirii stării de urgență după atacurile teroriste de pe 13 noiembrie. Guvernul francez a invocat articolul 15 din Convenție, ce menționează posibilitatea unei derogări excepționale privind aplicarea ei în caz de război sau de alt pericol public ce amenință existența unei națiuni.

Cu toate acestea, la începutul lunii ianuarie, comisarul pentru drepturile omului al CoE, Nils Muiznieks, și-a exprimat îngrijorarea în legătură cu 'derivele' stării de urgență din Franța și cu 'riscurile' pe care le prezintă punerea sa în aplicare pentru democrație.