Potrivit Bizlaw.md, autoritățile spun că termenul actual este unul relativ scurt, mai ales în raport cu mai mulți factori care creează riscul împlinirii termenului de prescripție înainte de a trage persoana la răspundere disciplinară:

• procedură disciplinară anevoioasă;
• volumul mare de lucru al inspectorilor-judecători;
• lipsa unui secretariat dedicat activității Inspecției Judiciare.

Astfel, pentru a limita riscul nesancționării disciplinare a persoanelor vinovate, din cauza împlinirii termenului de prescripție, se propune majorarea termenului respectiv de la doi la cinci ani.

Autorii proiectului aduc exemplul altor țări cu norme similare. În Lituania, de exemplu, procedura disciplinară contra unui judecător nu poate fi pornită dacă de la comiterea încălcării au trecut trei ani. În Italia, procedura disciplinară de inițiază în termen de un an de la sesizarea privind abaterea disciplinară. Suplimentar acestui termen de un an, procurorul general timp de doi ani de la începerea procedurii, trebuie să formuleze cererile concludente, iar în termen de încă doi ani de la cerere, Secția disciplinară a CSM din Italia trebuie să ia o decizie. Legea prevede, de asemenea, că procedura disciplinară nu poate fi deschisă dacă au trecut zece ani de la săvârșirea faptei.

Legislația Bulgariei prevede faptul că procedurile disciplinare vor fi inițiate în termen de șase luni de la descoperirea faptei și trei ani de la comiterea acesteia. În Croația, procedura disciplinară începe la șase luni de la descoperirea faptei presupuse și cel târziu la doi ani de la comiterea faptei. În Polonia, procedura disciplinară împotriva unui judecător nu poate fi deschisă după trei ani din data săvârșirii infracțiunii. De asemenea, sancțiunea disciplinară poate fi aplicată numai în termen de cinci ani de la săvârșirea infracțiunii. În cazul în care dosarul disciplinar nu este clasat în termen de trei ani, instanța se pronunță asupra faptei abaterii disciplinare și încetează procedura.