Aceași sancțiune ar primi-o și cetățenii care folosesc pașapoartele altor state la intrarea sau la ieșirea din Ucraina sau utilizează documente de identitate ale altor țări pe teritoriul Ucrainei. Proiectul de lege a fost prezentat detaliat și de alte publicații din Ukraina, printre care Zakarpattya Online sau Ukrainska Pravda.

Proiectul actului normativ prevede că poate constitui motiv de retragere a cetățeniei ucrainiene faptul că un cetățean ucrainean își exercită drepturile conferite de o lege străină, precum și îndeplinirea obligațiilor față de un alt stat în calitate de cetățean al acesteia, dovedite prin citarea documentelor publice sau a paginilor web ale instituțiilor statului respectiv.

Potrivit presei ukrainiene, țintele prioritare ale măsurii preconizate sunt locuitorii din Crimeea care participă la alegerile din Rusia, dar reglementarea propusă se va referi și la românii și maghiarii din Transcarpatia care dețin  cetățenia română, respectiv pe cea maghiară.

Până în prezent, Ucraina nu a acceptat instituția dublei cetățenii, însă legea nu a prevăzut nici un fel de sancțiune pentru acei cetățeni ucrainieni care au dobândit și o a doua cetățenie.

La alegerile parlamentare din anul 2016 din România, în Ucraina a fost deschisă o singură circumscripție electorală (la ambasadă) unde au votat 54 de persoane.

Referitor la acest proiect de lege, am solicitat opinia doamnei deputat Bíró Rozália, președintele Comisiei de politică externă a Camerei Deputaților: „Când discutăm despre un astfel de proiect de lege, care a ajuns în Parlamentul Ucrainei, trebuie să ne întrebăm ce drum va alege Ucraina: drumul integrării europene, sau drumul către blocul euroasiatic? Este evident că o astfel de lege ar îngrădi drepturile și libertățile persoanelor, circulația liberă a persoanelor, în ultimă instanță chiar democrația ar fi lezată prin interzicerea dublei cetățenii. Dacă privim în Europa, observăm că începând cu anul 2001 Suedia, din 2003 Finlanda, din 2009 Franța, din 2011 Olanda, aceste state le-au permis cetățenilor săi să aibă două, sau chiar mai multe cetățenii. Dar există și exemple contrare, cum ar fi Polonia, Germania sau Slovacia, țări în care  acest drept este îngrădit. Având în vedere situația geopolitică din zonă, interesul Ucrainei ar fi ca cetățenii săi – mai ales cei care aparțin unei minorități naționale – să beneficieze de acest drept. Nu cred că anularea unui astfel de drept care facilitează mobilitatea în Europa, ar aduce vreun beneficiu, chiar și pentru o țară care nu este membru al uniunii.”

Referitor la întrebarea dacă legea preconizată nu ar interzice în mod expres dubla cetățenie, ci doar ar limita exercițiul unor drepturi și obligații care decurg din acest statut, doamna deputat ne-a declarat: „Atâta timp cât alte state nu le interzic cetățenilor săi să voteze în Ucraina, dacă sunt și cetățeni ucrainieni, sau să folosească pașaportul ucrainean, nu sunt motive pentru modificarea unilaterală a acestor reglementări. Aceste drepturi sunt guvernate de principiul reciprocității. Pe de altă parte, este vorba despre un drept deja câștigat al cetățenilor ucraineini care dețin și o altă cetățenie. Astfel de drepturi nu pot fi anulate.”

Am întrebat-o pe doamna președinte a Comisiei de politică externă a Camerei Deputaților, dacă după adoptarea modificării legii învățământului de către parlamentul din Kiev, care a generat tensiuni atât între România și Ucraina, cât și între Ungaria și Ucraina, în eventualitatea adoptării acestui act normativ, ne putem aștepta la creșterea tensiunilor politice dintre România și Ucraina. „Este evident că prin adoptarea legii, Ucraina va crea o nouă sursă a tensiunilor între cele două țări. Am văzut că în cazul modificării legii învățământului, Kievul nu a cedat, deși atitudinea Ungariei, dar și a României a fost foarte hotărâtă. În opinia mea, nu este în interesul Ucrainei să alimenteze în continuare aceste tensiuni.”

Autor: Székely Ervin

Sursa: Rador