Lafayette era deja desfășurată în regiune, ca parte a prezenței permanente franceze în Mediterana de Est în lupta împotriva grupării jihadiste Statul Islamic în Siria. Fregata, care a plecat din Larnaca (Cipru) pentru a participa la manevre, este escortată de portelicopterul Tonnerre. Acesta din urmă este așteptat joi seara la Beirut cu ajutor logistic și alimentar.

Cele două avioane Rafale, care se aflau de luni în Cipru, vor face o 'scurtă escală' la Souda (un important port naval și de feribot) în Creta, înainte de a reveni în Franța, a precizat Statul Major al armatei franceze. Potrivit AFP, care citează comunicatul ministerului, cele două aparate ar putea să rămână 'câteva zile' la Souda.

'Această prezență militară are ca scop să consolideze evaluarea autonomă a situației și să afirme atașamentul Franței față de libera circulație, securitatea navigației maritime în Mediterana și respectarea dreptului internațional', subliniază Ministerul Forțelor Armate.

Totodată, potrivit unor surse din domeniul apărării citate de Reuters, armata franceză a efectuat joi exerciții de pregătire cu forțele elene în largul insulei Creta (sud). Exercițiile de joi sunt o primă manifestare a angajamentului președintelui Macron de a consolida temporar prezența țării sale în Mediterana de Est, comentează Reuters.

Fregata Lafayette și două avioane Rafale au sosit în Creta joi dimineața și au efectuat manevre comune cu forțele elene, au declarat pentru Reuters surse din domeniul apărării elene.

Președintele francez Emmanuel Macron a anunțat miercuri seara o consolidare temporară a prezenței militare franceze în zonă și a invitat Grecia și Turcia, ambele țări membre NATO, să se concentreze mai mult pe aplanarea tensiunilor.

La 23 iulie, șeful statului francez a criticat vehement 'încălcarea' suveranității Greciei și Ciprului de către Turcia cu privire la explorarea resurselor de gaze în mare. La sfârșitul lunii iunie, el a acuzat de asemenea Turcia că are o 'responsabilitate istorică și criminală' în conflictul libian.

Descoperirea în ultimii ani a unor vaste zăcăminte de gaze în Mediterana de Est a acutizat tensiunile între țările riverane și a amplificat tensiunile între Turcia și Grecia, ale căror relații sunt marcate cu regularitate de crize, notează AFP.

Situația s-a înrăutățit luni după desfășurarea de către Ankara a unei nave seismice de căutare, escortată de mai multe nave de război, în sud-estul Mării Egee, într-o zonă din Mediterana disputată și bogată în zăcăminte de gaze. Marina greacă este de asemenea prezentă în zonă pentru 'supravegherea' activităților turcești, potrivit Atenei.

Premierul elen Kyriakos Mitsotakis a asigurat miercuri că Grecia nu intenționează să agraveze tensiunile, avertizând totodată că 'nici o provocare nu va rămâne fără răspuns'.

De cealaltă parte, președinte Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a declarat joi că soluția la diferendul între Turcia și Grecia pe tema explorărilor energetice în Mediterana de Est trece prin dialog și negociere și că Ankara nu caută nicio 'aventură' în regiune, potrivit Reuters. Adresându-se membrilor partidului său AKP, Erdogan a dat vina pe Grecia pentru escaladarea tensiunilor în regiune și a cerut Atenei să respecte drepturile Turciei. 'Calea către o soluție în Mediterana de Est este prin dialog și negociere. Nu căutăm nicio aventură inutilă sau tensiuni în regiune', a adăugat el.

În același timp, președintele turc a declarat că urmează să poarte discuții în cursul zilei de joi cu cancelarul german Angela Merkel și cu președintele Consiliului European, Charles Michel, într-o încercare de aplanare a tensiunilor, potrivit AFP.