Reglementările fiscale ale UE prevăd protejarea valorii euro prin limitarea împrumuturilor guvernamentale. Uniunea Europeană a suspendat în martie 2020 aplicarea regulilor din Pactul de stabilitate și creștere. Printre obligațiile pe care statele membre UE nu mai trebuie să le respecte în prezent se numără și faimoasa regulă care cere ca deficitul public să nu depășească 3% din Produsul Intern Brut, precum și obligația de a menține datoria publică sub pragul de 60% din PIB.

După reuniunea de la Praga a miniștrilor de Finanțe ai UE, Dombrovskis a declarat că principalul obiectiv al reglementărilor va rămâne garantarea nivelului sustenabil al datoriei publice.

„Astfel, vor fi necesare ajustări fiscale, reforme și investiții. Toate aceste trei elemente ar trebui să fie combinate, astfel încât să se ajungă la o reducere sustenabilă, realistă și graduală a nivelului datoriei publice", a explicat oficialul UE, indicând că probabil va fi acordată o atenție mai mare investițiilor guvernamentale.

După suspendarea regulilor de disciplină bugetară, statele membre au anunțat cheltuieli publice în valoare de miliarde de euro pentru a ajuta sistemele de sănătate și a susține economiile, companiile și piața muncii să facă față impactului pandemiei de coronavirus, trnsmite ziare.com.

Comisia Europeană va propune simplificarea reglementărilor, prin concentrarea pe un singur indicator observabil, cum ar fi criteriul cheltuielilor, a explicat Dombrovskis.

Criteriul cheltuielilor este o reglementare care permite guvernelor să majoreze în fiecare an cheltuielile în ritmul creșterii potențiale a economiei - ritmul la care crește o economie fără a genera inflație excesivă.

În acest mod, când economia crește mai rapid decât potențialul și se supraîncălzește, cheltuielile mai reduse ajută la răcirea ei. Când economia crește sub potențial, cheltuielile guvernamentale mai mari ajută la redresarea sa.

Și Fondul Monetar Internațional a propus ca fiecare stat membru UE să aibă un ritm diferit de reducere a datoriei.

„Viteza și ambiția ajustărilor fiscale vor fi legate de nivelul riscurilor financiare", se arată în propunerea FMI.

Nivelul riscului ar trebui stabilit printr-o analiză sustenabilă a datoriei, cu o metodologie comună, dezvoltată de un nou și independent Consiliu Fiscal European, sau de adjuncții miniștrilor de Finanțe ai UE, grupați în Comitetul economic și financiar (CEF) al blocului comunitar.

„Țările cu un risc fiscal mai ridicat ar trebui să conveargă spre un sold bugetar zero sau pozitiv, în următorii trei-cinci ani. Statele cu un risc fiscal mai scăzut și un nivel al datoriei sub pragul de 60% din PIB ar trebui să aibă mai multă flexibilitate, dar încă trebuie să ia în considerare riscurile când își fac planuri", apreciază FMI.