Subiectul vaccinării devine tot mai actual din mai multe considerente. O să aduc aici doar câteva argumente, colectate din diverse studii și analize:

• Țările mari și bogate au atins rate de vaccinare de peste 80% și sunt la etapa de relansare a economiilor sale. În condițiile globalizării și interdependențelor economice, ratele mici de vaccinare din țările cu venituri mici și mijlocii dau peste cap planurile economiilor mari de revenire la activități economice intense;
• Nivelul redus de vaccinare are un impact direct asupra fenomenului inflației și creșterii prețurilor la produsele esențiale. Prețurile cresc și în țările bogate și în țările sărace. Și dacă țările bogate dispun de mecanisme de suport social, pentru țările sărace creșterea prețurilor înseamnă creșterea sărăciei;
• Acoperirea neuniformă cu vaccinuri contribuie la crearea tulpinilor noi. Virusul este un patogen foarte contagios, iar tulpinile noi ajută virusul să se răspândească și mai repede prin lume. Nicio țară de pe glob nu poate fi în siguranță, atâta timp cât virusul continue să se răspândească printre oameni.

Care este situația cu vaccinarea la nivel global?

La nivel global țările acum sunt împărțite în trei grupuri mari.

În primul grup intră țările cu o rată înaltă de vaccinare de peste 50 persoane din 100, adică de peste 50%. În aceste țări se înregistrează o scădere vizibilă a mortalității generale din cauza COVID-19.

În al doilea grup de țări intră țările cu o rată medie de vaccinare de 30-50%. Rata mortalității generale din cauza COVID-19 nu este în scădere continue, dar fluctuantă. Acest fapt ne arată clar o dependență directă a nivelului de mortalitate de rata vaccinării. Chiar și în condițiile de creștere relativă a numărului de cazuri noi, determinate de tulpinile noi, cum este Delta, nivelul de mortalitate rămâne extrem de redus în țările cu rata de vaccinare medie spre înaltă.

În al treilea grup de țări intră țările cu o rată de vaccinare mică sau sub 30%. Anume în acest grup de țări intră acum Moldova, România, Ucraina, Bulgaria. Specific pentru aceste țări este creșterea numărului de cazuri noi și a numărului de decese, mai rapidă decât creșterea ratei de vaccinare.

Această nouă redistribuire a țărilor ne ajută enorm să explicăm și să răspundem mesajelor de refuzare a vaccinurilor pe motiv că și cei vaccinați se îmbolnăvesc. Cei vaccinați se pot îmbolnăvi de COVID-19, dar numărul deceselor printre cei vaccinați este extrem de mic, comparativ cu numărul deceselor printre cei nevaccinați.

Cine acceptă vaccinul mai ușor și de ce?

Un studiu recent, publicat în faimoasa revistă științifică NATURE, a analizat nivelul de acceptare a vaccinului în 10 țări cu venituri mici și mijlocii, din Asia, Africa și America de Sud, Rusia (o țară cu venituri medii superioare) și Statele Unite.

Conform autorilor studiului, găsim o disponibilitate considerabil mai mare de a lua un vaccin anti-COVID-19 în țările cu venituri mici și mijlocii (medie 80,3%), comparativ cu Statele Unite (media 64,6%) și Rusia (medie 30,4%).

Acceptarea vaccinului în țări cu venituri mici și mijlocii este explicată, în primul rând, de interesul pentru protecția personală împotriva COVID-19, în timp ce îngrijorarea cu privire la efectele secundare este cel mai frecvent motiv de ezitare.

Lucrătorii din domeniul sănătății sunt cele mai de încredere surse de îndrumare cu privire la vaccinurile anti-COVID-19.

Dovezile din acest eșantion de țări cu venituri mici și mijlocii sugerează că prioritizarea distribuției vaccinului către țările sărace ar trebui să producă randamente ridicate în avansarea acoperirii globale a vaccinării împotriva COVID-19.

Campaniile de vaccinare ar trebui să se concentreze pe transpunerea nivelurilor ridicate de acceptare declarată în vaccinarea efectivă.

Mesajele care evidențiază eficacitatea și siguranța vaccinului, transmise de lucrătorii din domeniul sănătății, ar putea fi eficiente pentru soluționarea oricărei ezitări rămase în țările cu venituri mici și mijlocii analizate.

Unde este Moldova?

Am văzut mai sus, că Moldova la acest moment este în grupul țărilor cu rate scăzute de vaccinare. Puțin peste 20% din populația țării noastre au primit o doză de vaccin.

În același timp, după venituri, Moldova este în grupul țărilor cu venituri mici și mijlocii. Deci, nivelul de acceptare a vaccinului ar trebui să fie aproximativ de 80%. Este un paradox și multă lume se întreabă, unde am greșit noi?

Suntem noi oare prea bogați, ca să refuzăm vaccinul?

Oamenii din țările bogate pot să își permită luxul de a refuza vaccinul, deoarece știu că sistemul de sănătate va avea grijă de ei în caz de boală. Ei pot să refuze vaccinul, dar ei nu o fac. Ei merg și se vaccinează și, mai mult ca atât, își doresc deja o a treia doză, doar ca să fie protejați.

Oamenii din țările sărace, care cunosc bine posibilitățile reduse ale sistemelor de sănătate publică din țara lor, înțeleg că vaccinul este singura scăpare pentru ei și îl așteaptă cu nerăbdare. Atunci când ai de ales între viață și moarte, acești oameni, chiar și fiind foarte săraci, aleg viața. O doză de vaccin pentru ei este egală cu o șansă reală de a păstra viața.

În Moldova oamenii sunt săraci, unii chiar extrem de săraci, dar se comportă ca cei bogați, refuzând consistent vaccinul. Este un fel de disonanță cognitivă de grup, alimentată constant de publicații media și rețele sociale.

Lucrătorii din domeniul sănătății, care sunt cele mai de încredere surse de îndrumare cu privire la vaccinurile anti-COVID-19 și care sunt și singurii specialiști responsabili de tratamentul celor bolnavi, de vaccinarea celor sănătoși, au acum o capacitate extrem de limitată pentru a ține piept și conspirațiunilor, îndreptate împotriva vaccinării.

Ce facem mai departe? Refuzăm vaccinarea, lăsăm să crească prețurile, prăbușim sistemul de sănătate, creștem inflația și sărăcia generală? Ori, ne așezăm în grup și discutăm la calm toate pro și contra, și adoptăm decizii corecte cu impact major asupra vieții noastre actuale și vieții generațiilor viitoare? Ne considerăm noi oare chiar așa de bogați, ca să refuzăm vaccinul?…

Sursa: IPN.