Summit UE | Lupte pentru succesiunea lui Juncker
-
29 Mai 2019 08:29
Liderii europeni, în special tandemul Macron-Merkel, și-au afișat diviziunile marți cu privire la succesorul lui Jean-Claude Juncker la președinția Comisiei Europene, ceea ce prevestește o negociere anevoiasă asupra desemnării noilor responsabili ai UE, comentează AFP, scrie Agerpres.
Dificultate suplimentară: șefii de stat și de guvern vor trebui, în plus, să găsească un compromis asupra acestui post cheie cu noul Parlament European (PE) ieșit după alegeri și care intenționează să impună ca viitor președinte al executivului european un candidat desemnat de partide înainte de acest scrutin.
"Nimeni nu este interesat de un conflict inter-instituțional", a afirmat președintele Consiliului European, Donald Tusk, la finalul unui summit extraordinar, marți seară, la Bruxelles, convocat pentru a trage concluzii după alegeri.
Cu toate acestea, lupta pentru putere pare să fie deschisă.
Prima dispută se referă la președinția Comisiei Europene.
Persoana care va fi aleasă va trebui să obțină sprijinul celor 28 și majoritatea absolută în Parlamentul European, 376 de voturi. Tratatele prevăd că șefii de stat și de guvern propun un candidat asupra căruia PE se pronunță și pentru aceasta trebuie "să țină cont" de rezultatul alegerilor.
După cum a rezumat cancelarul german, Angela Merkel: "Noi ne susținem candidatul, pe Manfred Weber, alții îl susțin pe al lor, este clar".
Lider al Partidului Popular European (PPE, centru dreapta) - prima forță politică din PE și familia politică din care fac parte Angela Merkel, Donald Tusk și Jean-Claude Juncker -, bavarezul Manfred Weber revendică postul.
De partea franceză, președintele Emmanuel Macron, a cărui listă "Renaissance" se va alătura centriștilor liberali în hemiciclu, a respins orice candidatură "automată" a capilor de liste, sau ''Spitzenkandidaten'' în jargonul de la Bruxelles, un mesaj retransmis de Donald Tusk.
Pentru Emmanuel Macron, Franța, "eliberată de închisoarea 'Spitzenkandidaten'", va avea ca rol "să construiască o adunare credibilă, dinamică și care să corespundă proiectului".
Pe lângă Manfred Weber, pretendenții celorlalte principale două grupuri sunt social-democratul olandez Frans Timmermans și liberala daneză Margrethe Vestager.
Președintele francez contează pe sprijinul a opt șefi de stat sau de guvern din familia liberală și caută sprijinul altor cinci lideri socialiști.
Aceștia din urmă și-au apărat însă familia lor politică. O sursă guvernamentală spaniolă, sprijinind în fața jurnaliștilor candidatura lui Frans Timmermans, a afirmat că "și Macron se arată deschis la posibilitatea ca Timmermans să devină președinte".
Dineul a fost scurt, cuvântul de ordine a fost să nu se discute despre nume, niciun colaborator nu a fost autorizat în sala reuniunii, iar liderii au fost nevoiți să își închidă telefoanele, potrivit mai multor surse concordante.
Pe lângă faptul că cei 28 vor trebui să găsească un compromis între ei, PE, bazându-se pe o puternică participare la alegeri, intenționează să își impună același principiu al unui ''Spitzenkandidat'', ca și în 2014. O probă de forță suplimentară.
Susținut de o declarație comună a președinților grupurilor politice, președintele PE, italianul Antonio Tajani, a venit să lămurească lucrurile în fața celor 28, invitat în deschiderea dineului lor.
"Se dorește mai multă democrație în cadrul Uniunii Europene. Noi aducem răspunsul", a subliniat Antonio Tajani într-un briefing de presă.
Această linie, susținută de familiile PPE, socialistă și a Verzilor, nu a fost însușită deocamdată de grupul liberal, în rândul căruia vor lua loc eurodeputații listei Renaissance a lui Emmanuel Macron.
Un acord între cele două instanțe va trebui să fie găsi înainte de summitul din 20 și 21 iunie, în cursul căruia va fi dezvăluit numele candidatului.
Acesta va face parte dintr-un "pachet" echilibrat de repartizare a marilor responsabilități europene potrivit criteriilor geografic, demografic, de sensibilitate politică și de paritate femeie/bărbat.
Pe lângă președintele executivului european, vor mai trebui înnoite până la sfârșitul anului posturile de președintele al Consiliului European, șef al diplomației UE și de președinte al Băncii Centrale Europene (BCE). La începutul lui iulie, PE își va alege, de asemenea, noul șef.
Cazul președintelui BCE este oarecum deosebit, a precizat Donald Tusk, pentru că instituția este independentă politic. El și-a făcut cunoscută "ambiția personală" de a avea două femei în ultimele funcții.
"Va fi foarte dificil cu Parlamentul", a comentat pentru AFP un înalt responsabil european.
În ce îi privește pe liderii europeni, o echipă de șase negociatori (câte doi din fiecare familie politică) a fost numită pentru facilitarea discuțiilor.
Sursa:Agerpres