Washingtonul consideră că acest proiect va crește dependența europenilor de gazul rus și, în consecință, sporirea influenței Moscovei. Pe de altă parte, UE denunță ferm amestecul SUA în politica sa energetică.

Gazoductul, a cărui construcție este aproape încheiată, trece pe sub Mare Baltică și ocolește Ucraina. El ar urma să permită dublarea livrărilor directe de gaz din Rusia spre țările din Europa Occidentală, prin Germania, principalul beneficiar al proiectului.

Într-o discuție avută vineri cu omologul său german Heiko Maas, secretarul de stat american Mike Pompeo și-a reiterat "opoziția puternică" față de continuarea construirii gazoductului Nord Stream 2.

Ca reacție, Moscova a lăsat foarte clar să se înțeleagă că va duce la bun sfârșit acest proiect în pofida sancțiunilor anunțate de SUA.

Aceste sancțiuni, care fac parte dintr-o lege mai cuprinzătoare vizând bugetul apărării americane pentru anul fiscal 2020, prevede înghețarea activelor și revocarea vizelor americane antreprenorilor implicați în realizarea proiectului.

Departamentul de Stat urmează să comunice în termen de 60 de zile numele întreprinderilor și persoanelor care vor intra sub incidența acestor sancțiuni.

Una din principalele ținte este compania elvețiano-germană Allseas, proprietara celei mai mari nave de instalare a gazoductelor din lume Pioneering Spirit, angajată de Gazprom pentru construirea segmentului offshore.

Gazoductul reprezintă o investiție de 11 miliarde de dolari, finanțată jumătate de Gazprom și jumătate de 5 companii europene (OMV, Wintershall Dea, Engie, Uniper și Shell).

Cu puțin timp înainte, compania Allseas a anunțat că își suspendă activitățile de amplasare a conductelor gazoductului Nord Stream 2 în așteptarea promulgării legii de către președintele Donald Trump.

"Allseas va proceda conform prevederilor legale de lichidare și așteaptă îndrumări ce includ clarificările necesare de reglementare, tehnice și de mediu din partea autorității americane relevante", potrivit Reuters.

Numeroase obstacole au împiedicat până acum finalizarea proiectului. Abia la sfârșitul lunii octombrie s-a obținut acordul din partea guvernului danez ca gazoductul să îi traverseze apele. Acest aspect, alături de sancțiunile SUA, riscă destul de mult întârzierea punerii în funcțiune a gazoductului, prevăzută inițial pentru sfârșitul acestui an. 

Sursa: AGERPRES