După ce o tentativă de conciliere de ultim moment între marii distribuitori și reclamanți a eșuat vineri, acest proces ar putea fi cel mai dramatic și mai costisitor din istoria SUA după cel intentat companiilor de tutun în anii 1990. S-a dovedit atunci că giganții acestui sector, în goana pentru profit, ascunseseră cu cinism pericolele țigărilor pe care le produceau și comercializau.

În mod similar, plângerea formulată în acest prim proces la nivel federal în legătură cu criza opioidelor afirmă că producătorii și distribuitorii erau în deplină cunoștință de riscurile reprezentate de analgezicele lor, în special fetanilul, de 50 de ori mai puternice decât heroina și, deci, puternic adictive, cu care au inundat piața în ultimii 15 ani. Ignorând semnalele de alarmă, au obținut profituri fabuloase.

Procesul reunește 2.600 de reclamanți: state, comitate, municipalități, precum și triburi indiene. De partea cealaltă se vor afla unii din giganții mondiali ai distribuției de medicamente: Cardinal Health, Amerisource Bergen și McKesson Corp, producătorul israelian de medicamente generice Teva, lanțul de farmacii Walgreen Boots Alliance și un mic distribuitor din Ohio, Henry Schein.

Laboratorul Johnson & Johnson, în schimb, a negociat un acord amiabil de 20,4 milioane de dolari cu două comitate din Ohio care se numără printre cei 2.600 de reclamanți. În august, companiei i s-a ordonat să plătească 572 milioane de dolari către Oklahoma pentru a compensa cheltuielile pe care acest stat a trebuit să le facă pentru a răspunde crizei.

Producătorul opioidului OxyContin, Purdue Pharma, considerat unul din principalii vinovați de alimentarea crizei, nu mai face parte din procesul din Ohio după ce a și-a declarat falimentul.

Judecătorul federal Dan Polster a făcut presiuni timp de mai multe luni pentru ajungerea la un acord amiabil, sperând să poată fi evitat un proces care se anunță îndelungat și dureros. Părțile nu au reușit însă să se înțeleagă, pe o bază propusă de 50 miliarde de dolari, dintre care 18 miliarde cash, după o ultimă întâlnire vineri între reprezentanții celor șase firme acuzate și avocații reclamanților.

Patru state s-au declarat favorabile acordului propus, însă altele, precum și mulți reclamanți individuali, nu au fost mulțumiți nici de suma totală, nici, mai ales, de partea distribuită în bani lichizi.

Cele patru state doreau ca banii să le fie vărsați în bugetul general, pentru a-i putea utiliza ulterior după cum doreau. Însă alte state și municipalități vor ca fondurile să le fie vărsate pentru a putea trata direct consecințele crizei: pentru finanțarea sistemelor de sănătate și de securitate sociale supraîmpovărate, pentru a le permite familiilor îndatorate din cauza dependenței unora dintre membri să revină pe linia de plutire, pentru îngrijirea bebelușilor născuți dependenți față de analgezice ș.a.

'Toți experții care au studiat problema sunt de părere că țara noastră va fi confruntată cu recăderi ale acestui tip de droguri vreme ani de zile', a afirmat săptămâna trecută procurorul general al statului Ohio, Dave Yost. 'Toți banii recuperați trebui folosiți pentru a rezolva această problemă și nu pentru altceva', a subliniat el.

Suma din acord nu ar fi reprezentat decât o parte a costului real al acestei epidemii de opioide, care a provocat decesul a 400.000 de americani între 1999 și 2018, și care face în continuare mai mult de 130 de victime în fiecare zi.

Un studiu publicat săptămâna trecută a estimat că această criză a costat cel puțin 631 miliarde de dolari între 2015 și 2018, numai pentru acest an vorbindu-se despre sume între 172 și 214 miliarde de dolari.

Sursa:Agerpres