''Statele Unite au dat asigurări că vor consimți ca dl. Assange să fie transferat în Australia pentru a ispăși orice condamnare la închisoare impusă contra sa'', indică un document prezentat instanței de apel britanice de avocații guvernului american.

După un prim eșec, autoritățile americane încearcă din nou miercuri să obțină din partea justiției britanice extrădarea lui Assange în SUA, unde fondatorul WikiLeaks este acuzat de publicarea unor documente militare secrete, notează AFP.

Încarcerat în prezent la penitenciarul de maximă securitate Belmarsh, Julian Assange s-a refugiat la ambasada Ecuadorului din Londra în 2012 pentru a evita extrădarea și a obținut azilul, iar apoi și cetățenia, dar în urma unor tensiuni cu Quito guvernul ecuadorian i-a revocat statutul de azilant, în 2019, și a fost arestat de poliția britanică.

Statele Unite îl acuză pe Julian Assange că a conspirat cu fosta analistă militară Chelsea Manning la dezvăluirea, începând din 2010, a peste 700.000 de documente clasificate privind activitățile militare și diplomatice americane, în special în Irak și Afganistan.

În luna ianuarie australianul în vârstă de 50 de ani, considerat de partizanii săi o victimă a atacurilor la adresa libertății de exprimare, a făcut un pas important către punerea sa în libertate. Judecătoarea britanică Vanessa Baraitser a respins atunci cererea americană de extrădare, justificând decizia prin riscul unui suicid al lui Assange, ce riscă 175 de ani de închisoare în SUA, potrivit AFP.

Însă Washington a obținut posibilitatea de a contesta această decizie, punând sub semnul întrebării credibilitatea unui expert care depusese mărturie în favoarea lui Assange. Psihiatrul Michael Kopelman a recunoscut că a păcălit justiția ''disimulând'' faptul că Julian Assange a devenit tatăl al doi copii în perioada în care s-a aflat în ambasada Ecuadorului la Londra.

Judecarea apelului la Înalta Curte din Londra ar urma să dureze două zile, dar o decizie va fi anunțată după câteva săptămâni. Dacă Washingtonul înregistrează un nou eșec, SUA nu vor mai avea drept căi de atac decât sesizarea Curții Supreme britanice, fără a avea însă garanția că această instanță va accepta preluarea dosarului.

În caz de victorie, acest lucru nu va însemna automat încheierea dosarului, care ar urma să fie retrimis unui tribunal abilitat să se pronunțe pe fond.