Studiul "COV-Boost" a fost deja menționat de oficialii britanici atunci când au anunțat că serurile Pfizer și Moderna au fost preferate pentru a fi utilizate în campania de vaccinare cu doze de supra-rapel ("booster") în această țară, însă datele medicale aflate la baza acestei decizii au devenit disponibile abia joi seară.

Autorii studiului au descoperit că șase dintre cele șapte seruri "booster" care au fost examinate au stimulat imunitatea după vaccinările inițiale cu vaccinul Pfizer-BioNTech, iar toate cele șapte seruri au crescut imunitatea atunci când au fost administrate după inoculările cu cele două doze ale vaccinului AstraZeneca.

"A treia doză va fi eficientă pentru multe dintre vaccinurile pe care le-am testat și în multe combinații diferite", a declarat Saul Faust, profesor de imunologie la Universitatea Southampton și coordonator al studiului.

Studiul, publicat joi seară, a descoperit că o doză întreagă sau înjumătățită de vaccin Pfizer sau o doză întreagă de vaccin Moderna asigură o stimulare puternică atât pentru nivelul de anticorpi, cât și pentru cel al celulelor T, indiferent dacă participanții au fost vaccinați inițial cu doze Pfizer sau cu doze AstraZeneca.

"Toate cele patru scheme de vaccinare folosite pe scară largă în Marea Britanie au dus în general la niveluri similare de imunitate și sunt, cel mai probabil, la fel de eficiente", a precizat Eleanor Riley, profesoară de imunologie la Universitatea Edinburgh. Ea a mai spus că ipoteza privind o modificare a politicii referitoare la intervalul de administrare a dozelor "booster" este sprijinită de datele medicale obținute din acest studiu.

"Aceste date sprijină decizia adoptată de JCVI (Comitetul mixt pentru vaccinare și imunizare) mai devreme în această săptămână pentru a reduce la trei luni intervalul de administrare a dozei 'booster' după vaccinarea cu doza a doua", a precizat Eleanor Riley.

Atunci când vaccinurile AstraZeneca, Novavax, Johnson&Johnson și Curevac au fost administrate sub forma unor doze "booster", aceste seruri au crescut nivelurile de anticorpi în raport cu cele generate de oricare dintre vaccinurile folosite inițial, deși într-un grad mai mic decât rezultatele generate de dozele "booster" ale vaccinurilor Pfizer și Moderna, au precizat autorii studiului. În schimb, deși vaccinul Valneva a crescut numărul anticorpilor la persoane vaccinate inițial cu AstraZeneca, acest ser nu a generat un efect de stimulare la persoanele inoculate inițial cu serul Pfizer.

Studiul COV-Boost a fost realizat înainte de răspândirea variantei emergente Omicron, însă profesorul Saul Faust a spus că a transmis deja eșantioane din această cercetare specialiștilor de la Agenția britanică pentru siguranța sănătății cu scopul de a obține date medicale despre această variantă care stârnește îngrijorări la nivel mondial.

Studiul britanic a descoperit că dozele "booster" contribuie și la generarea unei reacții imunitare mai ample cu ajutorul celulelor T împotriva variantelor Beta și Delta, iar acest detaliu ar putea juca un rol cheie în protecția pe termen lung împotriva maladiei COVID-19.

Un studiu separat, realizat de cercetătorii de la Imperial College London despre modul în care expunerea inițială la SARS-CoV-2 modelează reacția imunitară, a descoperit, în mod similar, o bună reacție imunitară bazată pe celulele T, atât împotriva variantelor Alfa, cât și Delta, dacă trecerea prin boală a fost urmată de vaccinare.