Anxietatea (17%) și tulburările de dispoziție (14%) au fost diagnosticate cel mai frecvent, afirmă autorii acestui studiu, publicat miercuri în revista de specialitate The Lancet Psychiatry.

Incidența afecțiunilor neurologice, precum hemoragiile cerebrale (0,6%), accidentele vasculare cerebrale (AVC - 2,1%) și demența (0,7%), a fost global mai scăzută, dar riscul a fost în general mai ridicat în rândul pacienților care au avut forme grave de COVID-19.

Deși riscul la nivel individual pentru cele mai multe dintre aceste tulburări neurologice și psihiatrice este mic, efectul său poate fi "considerabil" pentru sistemele de sănătate din cauza amplorii pandemiei, a declarat Paul Harrison, profesor la Universitatea Oxford din Marea Britanie, principalul autor al studiului. Cu atât mai mult cu cât multe dintre aceste afecțiuni sunt "cronice", a argumentat el, pledând pentru înzestrarea sistemelor de sănătate cu resurse "pentru a face față nevoilor".

Analizând dosarele medicale în format electronic ale unui grup de 236.379 de pacienți care au avut COVID-19, autorii cercetării au constatat că 34% dintre acele persoane au primit un diagnostic de boală neurologică sau psihiatrică în primele șase luni după infectare.

Pentru 13% dintre aceste persoane, a fost vorba despre primul lor diagnostic neurologic sau psihiatric.

Riscul de a dezvolta astfel de afecțiuni pe termen lung este crescut la pacienții spitalizați cu forme severe de COVID-19. Astfel, 46% dintre pacienții internați la reanimare au primit un diagnostic de tulburări neurologice sau psihiatrice în primele șase luni după infectare. Aproape 7% dintre pacienții care au fost la reanimare au suferit ulterior un AVC, 2,7% o hemoragie cerebrală și aproape 2% au dezvoltat demență. În comparație, aceste procente au fost de 1,3%, 0,3%, respectiv 0,4% în grupul persoanelor care nu au fost spitalizate.

Cercetătorii au examinat totodată datele medicale obținute de la peste 100.000 de pacienți care au avut gripă și cele obținute de la peste 236.000 de pacienți diagnosticați cu infecții respiratorii.

Riscul unor diagnostice neurologice sau psihiatrice a fost, în ansamblu, cu 44% mai mare după COVID-19 decât după gripă și cu 16% mai mare decât după o infecție a căilor respiratorii.

"Din păcate, un număr important de tulburări identificate în acest studiu au tendința de a fi cronice sau recurente, putem deci să anticipăm că impactul COVID-19 ar putea să dureze timp de mulți ani", a scris Jonathan Rogers, profesor la University College London (UCL), într-un comentariu publicat în The Lancet Psychiatry.

Persoanele examinate în cadrul acestui studiu au fost probabil afectate mai grav decât populația generală, au notat totuși autorii, evocând cazurile, numeroase, ale oamenilor care nu merg să fie consultați de medici pentru simptome ușoare sau inexistente.

Sursa: AGERPRES