Declarațiile respective trebuie să fie elaborate și publicate după consultările cu comunitățile de experți din Ucraina și Republica Moldova și cu partenerii formatului 5+2. În plus, Ucraina poate aplica instrumente economice suplimentare pentru a motiva autoritățile din regiunea transnistreană să continue dialogul politic cu Chișinăul.

Starea actuală și perspectivele relațiilor dintre Kiev și Chișinău, care implică și dialogul în problema transnistreană, au fost analizate în cadrul a două studii oglindă, realizate simultan, în cadrul proiectului „Moldova – Ucraina: competiție, cooperare și independență”. Proiectul a fost implementat de către Fundația Fridrich Ebert, oficiul din Ucraina, împreună cu Consiliul de Politică Externă PRISM din Ucraina, în perioada aprilie-noiembrie 2017.

Angela Grămadă, reprezentanta Asociației Experts for Security and Global Affairs (Moldova), care a realizat studiul din perspectiva Moldovei, a declarat la o conferință de presă la IPN că de-a lungul timpului ucrainenii au venit cu câteva propuneri pentru soluționarea conflictului transnistrean, însă acestea ori au fost respinse în totalitate, ori nu au fost acceptate în întregime. Și aceasta pe motiv că unele dintre aceste propuneri contraveneau intereselor Republicii Moldova. Experta consideră că Ucraina ar fi trebuit să aibă o prezență mai mare în acțiunile de soluționare a conflictului transnistrean întrucât în regiune există o minoritatea etnică ucraineană, care reprezintă în jur de 30% din populație. După anexarea Crimeii și agresiunea militară în regiunile Lugansk și Donețk, soluționarea conflictului transnistreană a devenit un interes național al Ucrainei.

„Pentru ucraineni acest conflict a devenit de interes național în ultima perioadă – interes național în sensul că din regiunea transnistreană pot să apară mai multe amenințări pentru frontiera de sud-vest a Ucrainei. Partea ucraineană s-a referit mai mult la amenințările militare care pot să apară din regiunea transnistreană, în sensul că există acel depozit de la Cobasna, există trafic ilicit de armament, există migrațiune ilegală”, a declarat Angela Grămadă.

Experta s-a referit și la colaborarea moldo-ucraineană în domeniul gestionării frontierelor, care, potrivit ei, nu se mai referă doar la gestionarea fluxurilor de migrație ilegală, la reducerea traficului ilicit de mărfuri și arme din Transnistria în Odesa. În prezent, acesta este un domeniu de cooperare destul de greu de gestionat. Rezultatele obținute de ambele părți, inclusiv deschiderea punctelor comune de gestionare a frontierelor sunt factori care demonstrează deschidere și capacitate de a interacționa cu scopul de a atinge obiective comune.

Având în vedere impactul pozitiv al deschiderii punctelor comune de gestionare a frontierelor, autorii studiului recomandă demonstrarea deschiderii și interacțiunii în vederea atingerii obiectivelor comune. De asemenea, experții salută extinderea activității misiunii EUBAM până în anul 2020 și sugerează stabilirea unei cooperări mai strânse între polițiștii de frontieră din cele două state, precum și implementarea modelelor de bune practici elaborate de EUBAM. Potrivit lor, asistența UE în dotarea punctelor transfrontaliere continuă să aibă o importanță imensă.