Acestea sunt concluziile unui studiu preliminar realizat de o companie estoniană de consultanță – „Civitta”, angajată de către Ministerul Educației să elaboreze noua formulă de salarizare a cadrelor didactice și manageriale, transmite IPN.

În primul raport intermediar, liderul de echipă al companiei, Kęstutis Jovaišas, a accentuat necesitatea adaptării sistemului educațional la dinamica situației demografice și a subliniat stringența întreprinderii măsurilor pentru a atrage tinerii specialiști. „În prezent doar 10% dintre absolvenții de la specializările pedagogice se angajează în calitate de profesor sau educator. Dacă nu veți acționa, în anul 2021 numărul cadrelor didactice cu vârsta de pensionare va constitui 50% din numărul total de cadre didactice care activează în sistemul educațional”, a declarat Kęstutis Jovaišas, citat într-un comunicat de presă remis de Ministerul Educației.

Potrivit expertului estonian, remunerarea în funcție de numărul de ore predate și numărul de ani lucrați în același loc nu este suficient de motivantă, deoarece nu se ține cont de performanța pedagogului și nici de evoluția profesională a acestuia. Obținerea gradelor didactice nu schimbă prea mult situația, pentru că tehnicile de predare rămân aceleași, chiar dacă pedagogul a acces la un grad mai mare. De asemenea, beneficiul financiar este prea mic pentru a justifica efortul ce trebuie depus pentru a obține un grad didactic, ceea ce explică interesul scăzut al pedagogilor, în special din mediul rural.

Experții menționează că scopul nu este de a avea cât mai mulți învățători cu grade, ci de a crea cât mai multe personalități-model pentru elevi. În acest context, experții consideră că e necesar să fie implementate soluții alternative, dar flexibile, care ar permite motivarea profesorilor.

Totodată, experții recomandă de a continua reforma în sistemul educațional, deoarece în școlile cu un număr mai mare de copii performanța academică a elevilor este mai mare, iar cadrele didactice au o pregătire mai bună. Numărul cadrelor manageriale, la fel, trebuie optimizat, or principiul „un director –  o clădire” este costisitor și nu este eficient. O mare provocare pentru sistemul educațional din Republica Moldova este transformarea directorilor în adevărați lideri ai comunităților școlare.

Experții estonieni recomandă intensificarea transferului de cunoștințe între cadre didactice și între instituții de învățământ, instituirea mentoratului, angajarea directorilor nu doar cu experiență didactică, ci mai degrabă cu abilități manageriale.

O viziune strategică privind noul sistem de remunerare urmează să fie prezentată în scurt timp.