„Indirect am putea deduce două motive. În primul rând, populația continuă să ofere plăți neformale și cadouri, fie de bună voie, fie din impunere. Al doilea ar putea fi faptul că aceleași cazuri mediatizate de combatere a abuzurilor sunt considerate a fi doar luptă formală cu corupție”, spune Ruslan Sințov.

Au fost intervievate persoanele fizice și agenții economici, iar cei care au admis că au ajuns în situația de a da mită, au spus că valorile minime și maxime ale plăților neformale în formă de bani au variat între 100 lei și 500 000 lei în cazul agenților economici și între 50 lei și 8 000 lei în cazul populației generale. În total, s-a estimat că populația a dat mită în valoare de 278 de milioane de lei, iar agenții economici – de 127 de milioane de lei. Autorii au comparat aceste sume cu bugetul municipiului Bălți pentru 2017 – în valoare de 430 de milioane de lei, dar și cu cheltuielile pentru protecția mediului, care au fost de două ori mai mici în anul trecut.

Astfel, cercetarea arată că principala cauză a corupției, în opinia a jumătate dintre cei chestionați, este faptul că persoanele care comit asemenea abuzuri nu sunt sancționate. De asemenea – salariile mici, pedepsele prea blânde și mentalitatea populației reprezintă factori ce stimulează actele de corupție.

În acest context, aproximativ 80 la sută dintre respondenți consideră că lupta împotriva corupției în Republica Moldova nu este eficientă. De asemenea, incidența denunțării actelor de corupție este foarte mică. Atât agenții publici, cât și populația și mediul de afaceri preferă să nu raporteze actele de corupție, pentru că se simt neprotejați în cazul denunțării acestora. Astfel, 4 din 5 respondenți nu au denunțat actele de corupție cu care s-au confruntat în ultimele 12 luni.

Datele cercetării vor fi utilizate pentru evaluarea impactului Strategiei Naționale de Integritate și Anticorupție 2017-2020. Studiul a fost comandat de PNUD Moldova, în cadrul unui proiect finanțat de Ministerul de Externe al Norvegiei.