Datele au fost colectate în perioada 7 octombrie – 19 noiembrie 2025, în urma unui sondaj la care au participat 3.635 de studenți și 419 cadre didactice din șase universități din țară. Studiul oferă o imagine actualizată asupra percepțiilor și experiențelor legate de integritate academică, plagiat, fraudă, corupție, hărțuire sexuală și utilizarea inteligenței artificiale în mediul universitar. Prima ediție a cercetării a fost realizată în anul 2024.

Rezultatele arată că nivelul de satisfacție al studenților față de procesul educațional este, per ansamblu, ridicat și în ușoară creștere față de anul precedent. Aproximativ 50% dintre studenți ar recomanda universitatea la care studiază, iar indicatorul de loialitate (Net Promoter Score) a crescut de la 34 în 2024 la 39 în 2025. Studenții apreciază în special digitalizarea proceselor administrative, calitatea materialelor didactice, interacțiunea cu profesorii și dotarea spațiilor de studiu, în timp ce accesibilitatea campusurilor pentru persoanele cu dizabilități rămâne o provocare majoră.

În ceea ce privește integritatea academică, atât studenții, cât și cadrele didactice consideră foarte grave practici precum prezentarea lucrărilor realizate de alte persoane ca fiind proprii, asumarea autoratului asupra lucrărilor generate integral de inteligența artificială, mita pentru note sau promovare și hărțuirea sexuală. Comparativ cu 2024, se constată o creștere a gradului de inacceptare a fraudelor academice clasice, semn al consolidării unei culturi a intoleranței față de aceste comportamente.

În același timp, utilizarea inteligenței artificiale pentru reformularea textelor sau generarea de idei fără indicarea clară a contribuției acesteia este percepută cu mai multă toleranță, în special de către studenți, ceea ce indică necesitatea unor reguli mai clare și mai bine comunicate.

Practici precum copiatul, favoritismul în evaluare și utilizarea neetică a inteligenței artificiale sunt percepute ca fiind cele mai frecvente. Potrivit studiului, 19% dintre studenți afirmă că favoritismul în evaluare din partea cadrelor didactice s-a întâmplat cu siguranță. Totodată, 9% dintre studenți cunosc cazuri de cumpărare a tezelor de licență sau master, iar 7% declară că s-au întâmplat cazuri de mită pentru notă sau promovarea anului de studii. Hărțuirea sexuală este percepută ca fiind foarte rară, 86% dintre studenți afirmând că nu s-a întâmplat cu siguranță în cazul hărțuirii cadrelor didactice de către studenți și 83% în cazul invers.

Cadrele didactice confirmă o incidență redusă a corupției, dar semnalează dificultăți tot mai mari în identificarea plagiatului și a utilizării inteligenței artificiale. Deși majoritatea universităților dispun de coduri de etică și utilizează softuri antiplagiat pentru tezele de finalizare a studiilor, aceste instrumente sunt folosite mai rar pentru lucrările curente, iar politicile privind utilizarea inteligenței artificiale sunt, în multe instituții, inexistente sau în curs de elaborare.

Concluziile studiului indică progrese clare în consolidarea integrității academice în universitățile din Republica Moldova, dar și provocări persistente legate de aplicarea consecventă a regulilor, transparența proceselor de sancționare și adaptarea la noile riscuri generate de inteligența artificială. Autorii recomandă clarificarea cadrului normativ privind utilizarea inteligenței artificiale, extinderea utilizării instrumentelor antiplagiat, instruiri continue pentru studenți și cadre didactice, precum și sancționarea fermă și transparentă a încălcărilor.

Studiul poate fi citit integral aici.