Astfel, materialele plastice pot contamina noi medii și amenință păsările și alte viețuitoare care se hrănesc cu insecte. Oamenii de știință au hrănit cu particule microplastice larvele de țânțari care trăiesc în apă, însă au descoperit că particulele au rămas în corpul animalelor pe măsură ce larvele s-au transformat în adulți zburători.

Un alt studiu recent relevă că jumătate dintre larvele de muște efemeroptere care trăiesc în râuri din Țara Galilor conțin microplastice.

Îngrijorările privind poluarea cu microplastice devin tot mai mari în condițiile în care sunt descoperite noi zone poluate, însă nu sunt efectuate suficiente studii privind prevenirea efectelor nocive asupra faunei sau oamenilor. Microparticulele de plastic pot colecta bacterii sau elibera compuși chimici toxici.

Microplastice au fost depistate inclusiv în apa potabilă din întreaga lume, în cantități mari în apele oceanelor, în corpul animalelor marine și chiar și în zone izolate din munții elvețieni.

"Este o realitate șocantă că plasticele contaminează aporape fiecare colț al mediului și ecosistemele sale", a declarat prof. Amanda Callaghan din cadrul Universității Reading din Marea Britanie, conducătorul noului studiu asupra țânțarilor.

"Mult mai multă atenție a fost acordată recent fenomenului de poluare a oceanelor cu plastice, însă acest studiu arată că poluarea este inclusiv pe cer". Noul studiu, publicat în jurnalul Biology Letters, a folosit țânțari din specia "Culex pipiens", deorece sunt răspândiți în întreaga lume în multe habitate.

Cercetătorii au descoperit că larvele consumă cu ușurință particule de microplastice fluorescente care au dimensiuni de până la 0,0002 cm. "Larvele se hrănesc prin filtrare, astfel că nu fac diferența între o bucată de plastic și una de mâncare. Ele consumă alge care au dimensiuni apropiate acestor microplastice", a menționat Callaghan. Larvele maturizate care ajung în stadiu de pupă, când nu se mai hrănesc și ulterior devin țânțari adulți, vor avea în corp cantități semnificative de plastic.

Oamenii de știință studiază în prezent condițiile și dacă țânțarii sunt afectați de microplastice. Prof. Callaghan a precizat că este "foarte probabil" ca și alte insecte zburătoare care își încep ciclul vieții în apă să consume și să rețină materiale microplastice. Păsările, liliecii și păianjenii se numără printre speciile mari consumatoare de insecte, ceea ce înseamnă că și aceste consumă, practic, microplastice. "Puteți obține roiuri de insecte. Se poate colecta mult plastic. Este foarte deprimant. Aceste plastice vor ajunge peste tot", a menționat profesorul Callaghan.

Plastice au fost depistate în multe păsări de mare, însă acesta este primul studiu care semnalează că inclusiv păsările de pe continent care se hrănesc cu insecte sunt supuse riscului. "Este o nouă cale pentru aducerea plasticului în aer și către expunerea animalelor care, în mod normal, nu sunt expuse acestui risc. Nu cunoaștem care va fi impactul". Matt Shardlow, directorul organizației neguvernamentale Buglife, a declarat: "Insectele acvatice sunt în linia întâi a microplasticelor. Emitem anual miliarde de fibre de plastic, multe dintre care ajung direct în râuri, așa că este nevoie urgentă de noi studii privind rolul pe care microplasticele l-ar putea avea în scăderea constatată a faunei marine".

Multe dintre materialele microplastice sunt fibre lăsate de îmbrăcăminte în timpul spălării - o singură spălare poate elibera 700 de mii de fibre. "În timpul derulării cercetării, putem să cugetăm asupra opțiunilor privind spălarea articolelor vestimentare", a precizat Shardlow. Alte microplastice sunt formate de frecarea dintre obiecte mari de plastic aflate în râuri și oceane. Mari obiecte din plastic pot fi văzute cu ochiul liber și dăunează animalelor, plecând de la broaște țestoase și până la albatroși.

În urma studiilor s-au depistat însă microplastice de până la 5 mm în multe animale marine, de la viermi și plancton până în vârful lanțului trofic, la pești. Ca în cazul oceanelor, râurile de apă dulce sunt puternic contaminate. Un râu de lângă Manchester din Marea Britanie suferă cea mai puternică poluare documentată de până acum, însă impactul asupra faunei în acele habitate este mult prea puțin studiat. În urma studiului efectuat în râurile din Țara Galilor s-au depistat microplasticele în larve atât în aval cât și în amonte de stațiile de epurare, ceea ce reprezintă un indiciu că poluarea cu plastic intră în ape nu doar direct prin deversări de ape uzate.

Cercetătorii, aflați sub coordonarea profesorului Steve Ormerod din cadrul Universității Cardiff, au declarat că lipsa datelor privind efectul microplasticelor asupra viețuitoarelor din apele râurilor înseamnă că înțelegerea riscurilor la care este supus ecosistemul este "profund limitat". Este unanim acceptat că oamenii consumă, de asemenea, microplastice. "Cu toții mâncăm (microplastice)... fără niciun dubiu", a precizat prof. Callaghan. Consumul de fructe de mare, cum ar fii midii sau codul, este o modalitate, în timp ce berea, zahărul și sarea marină s-au dovedit a conține microplastice.

Expunerea ar putea să crească, în contextul în care producția de plastic este estimată a crește cu 40 de procente în următoarea decadă, determinând oamenii de știință să lanseze apeluri pentru declanșarea în regim de urgență a unor studii privind efectul pe care microplasticele le au asupra oamenilor. 

sursa: rador