Acest studiu, realizat de Weill Cornell Medicine și publicat în revista științifică JAMA (Journal of the American Medical Association), ar putea să răspundă, parțial, la o întrebare care este în continuare studiată intens de către cercetători: De ce sunt copiii mai puțin afectați de formele simptomatice de COVID-19?

Anticorpii sunt sintetizați pe cale naturală de organism în prezența unui virus, cu scopul de a lupta împotriva acestuia și de a îl elimina.

Oamenii de știință au analizat peste 31.000 de teste serologice (pentru a măsura prezența anticorpilor în sânge) realizate la New York între lunile aprilie și august din 2020. Ei s-au concentrat asupra acelora care s-au dovedit pozitive și care indicau astfel o infecție precedentă cu COVID-19.

Conform rezultatelor, copiii cu vârste cuprinse între un an și 10 ani au dezvoltat un nivel mediu de anticorpi IgG (Imunoglobulina G, clasa de anticorpi cel mai frecvent prezentă în sânge) "semnificativ mai ridicat" decât la adulți.

De altfel, cele mai scăzute niveluri de anticorpi IgG au fost observate la tinerii adulți din categoria de vârstă 19-30 de ani, apoi ele cresc odată cu vârsta, din motive "care rămân deocamdată neclare", potrivit autorilor studiului.

Analize mai amănunțite au fost realizate pe un număr mai mic de eșantioane sangvine prelevate de la copii, adolescenți și tineri adulți, pentru a îi ajuta pe cercetători să compare mai bine răspunsul imunitar între aceste categorii de vârstă.

Nivelul mediu de anticorpi IgG s-a dovedit a fi de două ori mai mare la copiii din grupa de vârstă 1-10 ani decât în rândul adolescenților (11-18 ani), care, la rândul lor, prezentau un nivel de două ori mai ridicat de anticorpi decât tinerii adulții (19-24 ani).

"Rezultatele noastre sugerează că diferențele de manifestări clinice ale maladiei COVID-19 la pacienții minori, comparate cu cele observate la pacienții adulți, ar putea să se datoreze, parțial, unui răspuns imunitar legat de vârstă", au explicat autorii cercetării.

"Datele noastre ar putea să explice parțial nivelul global mai redus al simptomelor și al cazurilor severe ale bolii în rândul copiilor infectați", au adăugat ei.

Un alt aspect remarcat: testele serologice s-au dovedit pozitive pentru un procent similar de copii, de adolescenți și de adulți. Acest aspect sugerează că micii pacienți, deși suferă mai puțin din cauza acestei boli, "ar putea să reprezinte un important rezervor de transmitere" pentru maladia COVID-19, notează autorii studiului.

Luna trecută, un studiu apărut în revista Nature a sugerat că micii pacienți se apără mai bine împotriva noului coronavirus grație unui mai bun răspuns imunitar înnăscut, care intervine în prima linie de luptă cu infecțiile și care acționează înaintea imunității dobândite (din care rezultă anticorpii).