Principalul efect cauzat de construcția barajelor pe cursul fluviului Nistru se consideră a fi întreruperea conectivității longitudinale a râului, care la rândul său limitează conexiunea dintre partea de amonte și aval, precum și determină modificarea părții din amonte din râu în acumulare de apă, iar către partea din aval regimul hidrologic este controlat de operatorii CHN prin evacuarea apei prin structurile hidrotehnice ale barajelor.

Debitul și volumul de apă anual, în partea de amonte a CHN, pentru cele două perioade (pre și post CHN) prezintă valori aproximativ egale. În aval de CHN, caracteristicile hidrologice descresc: volumele de apă se reduc de la 8,7 km cubi la 7,9 km cubi de apă sau cu 0,8 km cubi, ceea ce constituie 9,2%. Diminuarea resurselor de apă continuă și către gura de vărsare, către care volumele se micșorează cu 1,5 km cub de apă, adică cu 15%.

La nivel lunar, în regim regularizat, tendințele debitelor de apă sunt în descreștere semnificativă în lunile februarie – aprilie: martie  – 40%, aprilie – 27%, februarie – 18%; în perioada de vară modificările sunt minore, pentru perioada de toamnă se observă creșteri cu 10–14%. Astfel, se atestă tendința generală de scădere a debitului mediu lunar pentru perioadele de primăvară și vară. Pe întreg sectorul din aval de CHN până la gura de vărsare, creșterea debitului se observă pentru anotimpurile care se caracterizează prin valori mai mici a debitelor: toamna și iarna.

Cu privire la debitele minime, în amonte de CHN, pentru perioada pre CHN și post CHN, acestea se egalează cu 34 m cubi/secundă și 52 m cubi/secundă, creșterea fiind de 52%. În aval, debitele minime zilnice s-au dublat, fiind de 107 m cubi/secundă (comparativ cu 51 m cubi/secundă, pre CHN). Cu privire la respectarea regulamentului și evacuarea apelor 100 m cubi/secundă menționăm că, în zona din aval, în perioada pre CHN, debitele cu valori sub 100 m cubi/secundă sunt în medie 62 zile, ceea ce constituie 17%, iar post CHN, ponderea scade la 2%, debite minime zilnice sub valoarea menționată fiind observate ocazional.

Cu privire la efectul funcționării CHN asupra debitelor maxime anuale, în partea din amonte se observă o ușoară creștere a acestor caracteristici, iar către partea de aval, se constată reducerea debitelor maxime cu aproximativ 30%. Acest fapt a determinat reducerea riscului la inundații.

Scurgerea de apă din perioada de primăvară (apele mari de primăvară) este modificată prin reducerea debitului maxim cu circa 38% către aval, a duratei acesteia cu circa 26%, dar și a deplasării perioadei de manifestare cu circa 20–25 zile. Descreșterea caracteristicilor scurgerii de primăvară are un impact negativ direct asupra dezvoltării ecosistemelor acvatice.

Începând cu anii ’90 ai secolului trecut, se depune efort de către experții Moldovei și Ucrainei pentru planificarea și realizarea așa numitei viituri ecologice de primăvară — scopul acesteia este asigurarea cu volume de apă suficiente a albiei fluviului Nistru, pentru a garanta reproducerea peștilor și stabilitatea ecosistemelor nistrene. Principalele caracteristici ale acesteia ar trebui să fie: durata — 25–30 zile; perioada de manifestare, în medie — 15 aprilie — 15 mai, debitul maxim de ≥800 m cubi/secundă și să se mențină cel puțin o săptămână; volumul viiturii — 1 km cub de apă. Un element important în planificarea viiturii ecologice de primăvară este temperatura apei, care trebuie să depășească 12°C, pentru a asigura condiții optime pentru dezvoltarea ecosistemelor.

Acțiunea CHN asupra viiturilor pluviale se manifestă prin modificarea debitului maxim, în sensul descreșterii acestuia cu circa 25–30% în aval de CHN, transformarea hidrografului undei de viitură din triunghi în trapez, în acest fel determinând o întârziere a apariției debitului maxim, prin majorarea perioadei de creștere și scăderea ușoară a celei de descreștere a undei de viitură. Cu toate acestea, creșterea frecvenței viiturilor în regim natural trebuie să determine o pregătire mai serioasă a CHN față de gestionarea acestor fenomene și protecție a zonelor din partea inferioară de inundații majore.

Unul din efectele directe a funcționării CHN este efectul pulsatoriu al undelor determinat de funcționarea turbinelor de la CHE-2 sau așa-numitul efect hydropeaking. A fost constatat că amplitudinea intrazilnică de nivel în aval de CHN se ridică la 52 cm (5 km aval, post Naslavcea), fapt care demonstrează că regulamentul de exploatare nu se respectă. Odată cu creșterea distanței de la CHE-2, efectul pulsatoriu se reduce și doar către Soroca fluctuația nivelului apei ajunge la valorile de 20 cm, iar către Sănătăuca la 14 cm. Astfel, sectorul care este influențat semnificativ de efectul pulsatoriu al undelor de evacuare a apei este de peste 100 km. În medie, ratele de creștere și descreștere a nivelului apei la Naslavcea sunt de 0,35 cm/min și 19 cm/min, iar la Soroca și Sănătăuca — ratele sunt ≤ 0,04 cm/min.

Analiza pe ore a ratei de scădere și creștere a nivelului apei arată că, în general, ratele de creștere și de scădere a apei sunt mai mari în perioada de după — amiază și seara, când cererea pentru electricitate crește. În aceste perioade valorile ratei de scădere și creștere a nivelului apei, practic se dublează comparativ cu cele dintre orele 0:00 și 10:00.

Un alt efect semnificativ este atribuit modificării regimului termic al apei. Astfel, temperatura medie anuală a apei scade în aval de CHN (p. Moghilev-Podolsk de la 10,29°C — pre CHN către 9,86°C post CHN), se menține fără schimbări în apropiere de sectorul p. Hrușca (10,4°C) și începe să crească din zona Camencii către gura de vărsare. Astfel, sectorul care este supus modificărilor termice este de peste 140 km. În profil lunar, se atestă o scădere a temperaturii apei fluviului în perioada de primăvară-vară și o creștere în perioadele de toamnă-iarnă în aval de CHN. În sezonul de vară modificarea temperaturii este cea mai mare, dacă pre CHN temperaturile au fost în medie de 20–21°C atunci post CHN sunt deja cu 3,9 -7,2°C mai mici și devin în iunie — 13,1°C, iulie — 15,6°C, august — 17,5°C. Se observă că temperaturile maxime post CHN se deplasează de la iulie — august la august-septembrie valorile ridicându-se până la 17,5°C, (cu 3,6°C mai puțin decât pre CHN).

a urmare a construcției CHN, a fost modificat semnificativ procesul transportului de sedimente. Dacă pre CHN debitele de aluviuni în suspensie au fost de 160 kg/s la Moghilev Podolsk și 230 kg/s la Hrușca, atunci post CHN în aceste regiuni valorile se reduc la 2,8 kg/s iar la Hrușca — 19,6 kg/s. Respectiv, sub acțiunea, CHN debitele de aluviuni în suspensie s-au micșorat cu 92–98%. Diminuarea semnificativă a volumelor sedimentelor este specifică pentru toate lunile anului. Reducerea transportului de sedimente a determinat creșterea transparenței apei, ceea ce influențează dezvoltarea ecosistemelor acvatice.

Acest rezumat reflectă capitolul 1 din Studiul impactului social și de mediu al Complexului Hidroenergetic Dnestrovsc — „Starea hidrologică și hidromorfologică a fluviului Nistru în condițiile influenței exploatării Complexului Hidroenergetic Nistrean”, semnat de Ana Jeleapov.

Studiul a fost comandat de Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare în Moldova și elaborat de un grup de experți independenți, la solicitarea Ministerului Mediului al Republicii Moldova, cu sprijinul financiar al Suediei.